Profesori Merito au semnalat, în cadrul unei dezbateri online în care au fost analizate rezultatele de la simularea examenului de Bacalaureat 2024, ”ambiguitățile” din baremele de corectare, ceea ce a dus la diferențe mari de notare între evaluatori. Acest lucru s-a întâmplat atât la Română și Matematică, cât și la Istorie, iar profesorii participanți la discuții au cerut bareme mai clare și mai detaliate pentru examenul din vară, dar și o pregătire serioasă a profesorilor evaluatori. ”Unii colegi s-au cramponat foarte mult strict de baremul dat de minister. Este nevoie de o pregătire înainte de evaluarea efectivă a examenului de Bacalaureat, o pregătire a tuturor colegilor care vor merge la corectat în vară”, a spus Laura Felea, profesoară de istorie.
Bogdan Raţiu, profesor de limba şi literatura română la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas” din Târgu Mureş și profesor Merito 2019 (foto), a atras atenția în dezbaterea ”Cronica unei evaluări anunţate 2”, organizată miercuri de Casa Corpului Didactic Galaţi şi proiectul Merito, asupra numărului foarte mare de recorectări.
”În ceea ce privește Limba română, rezultatele nu cred că sunt foarte bune per ansamblu pentru că avem totuși, la final de liceu, după foarte mulți ani de școală, probleme cu lexicul, probleme cu vocabularul, avem probleme cu localizarea informației sau cu inferențe foarte simple. (…) Dacă ne uităm la textul argumentativ și pe rezultatele care sunt puse la dispoziție, în acest moment, de Ministerul Educației, eu nu prea înțeleg. Cum de au reușit copiii în proporție de peste 80% să aibă o opinie într-un text argumentativ, dar se rupe ceva la construcția argumentului? La construcția argumentului, deja avem mai puțin de jumătate dintre ei capabili să conducă fraza. În același timp, dacă nu înțelegi în substanță textul, cum de ai reușit să-ți construiești problematizarea?
Aici este ceva destul de intrigant și cred că datele din evaluarea digitală chiar pot pune pe masă niște informații care să deschidă dezbaterile, în special asupra baremului. De ce? Pentru că eu am văzut că sunt destul de multe ambiguități la nivelul baremului și cred că de aici derivă și diferențele de notare foarte mari. Cel puțin eu am văzut și subiecte notate cu 20 de puncte la IB, dar și cu 9 puncte. Te intrigă ca profesor. Că vrei, că nu vrei, te intrigă. Nu îți dai seama… Ai posibilitatea să citești textul argumentativ făcut de elevul tău și, pur și simplu, nu îți dai seama încotro e mai bine sau le ce se aștepta colegul corector. De aceea, cred că e nevoie de o intervenție cu bareme mult mai analitice, cu bareme mult mai detaliate, cu o definire mult mai clară a unor termeni, ce înseamnă nuanțat cu adevărat, dincolo de faptul că toată lumea știe. Dacă toată lumea ar ști și nouă ne-ar fi clar și evaluarea ar fi clară.
Sunt multe lucruri ambigue care dau această diferență de notare și m-am uitat și la mesajul pe care l-au postat ieri cei din minister. Vă spun sincer că nu am înțeles. Nu am înțeles ce înseamnă itemi de succes, nu am înțeles ce presupune această analiză pe care ne-au transmis-o. Pur și simplu, mă întreabă elevii ce înseamnă itemi de succes. Ce se va întâmpla? Va fi totul bine și frumos în vară, la ce ne așteptăm? Cred că mult mai multă claritate ne-ar ajuta pe toți. Și în barem și…”, a spus Bogdan Rațiu.
Profesorul a dat exemplul Ungariei, unde baremul are 20 de pagini, cu toate detalierile posibile: ”Eu cred că la liceu se simte că de foarte mulți ani stagnăm. Dacă ne raportăm la 2000 sau la 2017, subiectul de acum este net inferior, dar problemele pe care le descoperim sunt destul de grave. Cred că ar trebui ca în cele două luni – două luni și jumătate care au mai rămas, elevii să înceapă să învețe mult mai profund atât conceptele, cât și elementele de istorie literară. Și în același timp, mai multă atenție la lucrul cu textul, la modul în care se fac decodarea, parafrazarea, comprehensiunea, mult mai multă atenție la partea de lexic, de vocabular.”
Pe de altă parte, Bogdan Rațiu a arătat că subiectul de Bacalaureat la Română nu îi provoacă foarte tare pe elevi. ”Ei se așteaptă la aceeași structură, aceeași structură este de cel puțin 6 ani, sunt foarte puține variabile și variabilele depind mai mult de textul pe care îl aleg autorii de subiecte, dar nu cred că poate să vină ceva surprinzător. Lucrurile se pregătesc de obicei din timp și profesorii sunt influențați în predare de modul cum arată acest subiect”, a explicat profesorul.
Despre diferențele de punctaj în notare la simularea examenului de Bacalaureat a vorbit și Tatiana Cauni, profesoară de Limba şi literatura română la Liceul Teoretic „Emil Racoviţă” din Baia Mare, profesor Merito 2019 (foto). Aceasta a arătat că, la clasa a XII-a unde predă, 11 lucrări din 29 au avut 4 note și nu a reușit, în unele cazuri, să își dea seama de ce există diferențe de mai mult de 2 puncte – 2 puncte și jumătate. Profesoara a dat și un exemplu de notare pe una dintre lucrări, la subiectul III.
”O notă avea punctaj pe redactare și o notă avea punctaj 0 peste tot. Mi-a fost extrem de dificil să îi dau un răspuns argumentat copilului, care este un copil bun, de peste 9 la română, și m-am gândit că a fost furat de numărul de cuvinte și poate acel profesor a considerat că nu are 400 de cuvinte, deși avea 400 de cuvinte. Este o întrebare cu care cred că ne-am confruntat majoritatea profesorilor de română în clasă și un răspuns logic, coerent nu cred că a fost. Ne-am dat seama cât de multe carențe există în modul de corectare al nostru, al profesorilor, la nivel de țară”, a spus Tatiana Cauni.
Pregătirea profesorilor evaluatori
Cătălin Ciupală, profesor de matematică la Colegiul Naţional „Andrei Şaguna” din Braşov și profesor Merito 2020 (foto), a atras atenția asupra unor bareme interpretabile la subiectul de matematică. ”Baremul la analiză, la Subiectul III – 1 b și c, este făcut corect, deci nu discut despre corectitudinea baremului, ci discut de faptul că este interpretabil la nivelul corecturii și la nivelul înțelegerii de către elevi. Aici s-au creat niște confuzii și au pierdut elevii puncte, chiar dacă ei aveau dreptate. (….) Poate că este necesară o precizare în barem că merg ambele tipuri de corecturi. Atrag atenția asupra acestui lucru pentru că sunt foarte multe deficiențe în redactarea elevilor, respectiv în corectura profesorilor”, a spus Cătălin Ciupală.
În privința evaluării, profesorul consideră că este nevoie de o pregătire a profesorilor corectori, însă nu susține varianta Ministerului Educației care a anunțat sesiuni de lucru cu inspectorii de specialitate în zilele de examen, urmate de instruirea evaluatorilor din propriile județe. ”Eu cred că cel mai bine ar fi să fie direct, adică o întâlnire gigantică, cu mii de oameni ca să vadă în direct ceea ce se întâmplă. Experiența mea îmi spune că orice nod în comunicare înseamnă o sincopă, deci s-ar putea să nu ajungă toate informațiile la profesori”, a arătat Cătălin Ciupală.
Profesorul din Brașov a mai semnalat un lucru, acela că programele de formare la care participă profesorii evaluatori nu sunt relevante. ”Cred că noi suntem obișnuiți ca țară că dacă profesorii fac un curs, ei au competențe sau dacă un om are un curs în plus are competențe. Nu este așa. De multe ori aud din ograda ministerului că profesorii au făcut cursuri de evaluare. A face un curs nu este garanția calității. (…) Nu ar trebui să se pună atât de mult accentul pe profesorii care fac cursuri de evaluare etc. etc., pentru că a face un curs nu este garanția calității”, a spus Cătălin Ciupală.
Profesorul de matematică a abordat și problema ”timpului foarte scurt pe care l-au avut profesorii la corectură la Evaluarea Națională”, precizând că nu a înțeles niciodată ”de ce ministerul nu poate să prelungească cu o săptămână sau două” și că ar fi de dorit ”o gândire mai bună și mai strategică asupra calendarului”. Referitor la corectare, Cătălin Ciupală a sugerat folosirea metodei de la Bacalaureatul internațional pentru a nu mai exista diferențe mari de notare: ”Eu știu cum se corectează la Bacalaureatul internațional. La matematică, Bacalaureatul internațional este universal, peste tot în lume sunt aceleași subiecte și se corectează foarte bine, în felul următor: ca să nu existe diferență de corectură, din când în când organizatorii lansează câte o lucrare-test și astfel se calibrează corectura pe lucrarea-test.”
Diferențe mari în notare și la Istorie
Laura Felea, profesoară de istorie la Liceul Tehnologic „Henri Coandă” şi directoare a Palatului Copiilor Tulcea, profesor Merito 2022, a semnalat diferențe mari de punctaj de la un evaluator la altul și la Istorie.
”Unde am remarcat eu că au apărut diferențele? În baremul dat de minister, de exemplu, acolo unde se cere relația cauză-efect. În baremul dat, se scria un exemplu din textul respectiv cu relația cauză-efect. O parte dintre colegii corectori, dacă nu a fost acea relație cauză-efect, nu au punctat. În textul pe care l-au primit copiii, erau cel puțin trei informații aflate în relație cauză-efect. Oricare dintre ele, dacă arată relație cauză-efect, trebuie punctată. Ba eu chiar aș aplauda copilul care are o gândire logică și vede și dincolo de conectorii clasici.
Bineînțeles, și mai departe, acolo unde erau acei itemi care dădeau nevoia de a cerceta, de a argumenta, apar diferențele foarte mari. Unii colegi s-au cramponat foarte mult strict de baremul dat de minister. Tocmai de aceea cred și eu, așa cum au spus și colegii, că este nevoie de o pregătire înainte de evaluarea efectivă a examenului de Bacalaureat și o pregătire cu toții, pentru că mesajul se diluează de la primul până la ultimul, o pregătire a tuturor colegilor care vor merge la corectat în vară. (…) Ce putem face? În primul rând, trebuie să facem o formare a profesorilor serioasă. Într-adevăr, mersul la un curs nu ne garantează niște competențe. E nevoie și de formarea profesorilor și de un barem amănunțit.”
Sorin Langu, profesor de istorie la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri” din Galați, a arătat, la rândul său, că la simulare au fost lucrări și cu diferențe de 4 puncte între evaluatori: ”Mult prea mult. Problema cea mare este că elevul nu spune cum vrem noi, cum zice baremul. El spune cum crede el, iar noi trebuie să încadrăm acea situație cât mai corect posibil și cu punctaj. Ideea este că baremul nu prevede întotdeauna toate situațiile posibile și de aici apar, evident, diferențele respective.”
Subiectele pentru elevii de la Tehnologic
O altă problemă sesizată de profesorii participanți la dezbatere a fost legată de structura subiectelor. Cătălin Ciupală a atras atenția asupra subiectelor la matematică pe care le primesc elevii de la Tehnologic: ”Aici ar trebui schimbată paradigma de a face subiectele. Am vaga impresie că mulți dintre acești copii nu reușesc să recupereze ceea ce au pierdut în gimnaziu. Evaluarea Națională, de obicei, i-a clasat undeva în zona notelor mai mici, sub 6 intuiesc eu, la matematică. Majoritatea itemilor sunt foarte ușori, sunt de gimnaziu la subiectul I. Subiectele II și III, așa cum sunt concepute, sunt de clasele a XI-a, a XII-a, deci este evident să fie un pic mai dificile, acolo le-au creat probleme elevilor.
Cred totuși că ar trebui schimbată modalitatea, subiectele să fie mai relevante. Nu mai grele, nu mai dificile, dar să fie mai relevante subiectele pentru că riscăm, cu subiecte irelevante, ca elevii să nu mai învețe, ori noi ne dorim ca progresul socio-economic al României să fie real, nu doar pe hârtie, iar fără niște elevi care să gândească matematica în modalitatea ei cea mai bună, să înțeleagă terminologie și modalități de gândire, acestora le va fi foarte greu să trăiască într-o lume globalizată.”
De asemenea, profesoara Tatiana Cauni a adus în discuție problema subiectelor identice la Limba și literatura română pentru elevii de la Real și Tehnologic, în condițiile în care cei de la Tehnologic au un număr mult mai mic de ore de română, lucru semnalat și de Laura Felea la Istorie, ținând cont că elevii de la Vocațional au ore mult mai puține de istorie față de cei de la Uman.
Ce este de făcut
Cătălin Ciupală, profesor de matematică, susține că ”sistemic, ar trebui să ne concentrăm pe o îmbunătățire a paradigmei școlare, de a îmbunătăți modul de predare, de a gândi altfel programele școlare, în bine”: ”Sincer, sunt oarecum deranjat de faptul că toată finalitatea este pentru un examen, când de fapt copiii ar trebui să învețe pentru viață, pentru ei înșiși. La Română și la Istorie, eu remarc mari carențe în a citi elevilor, pur și simplu nu citesc nici măcar ceea ce le place. Nu citesc aproape deloc. Cred că noi ar trebui să ne gândim pe termen lung (…)
Cred că este o greșeală în modul de transmitere a ministerului că trebuie să avem succes doar pentru Bacalaureat și că noi trebuie să ne fixăm doar pentru Bacalaureat. Sunt mulți colegi care sunt demotivați să lucreze serios la clasă pentru că la BAC se dă nerelevant. (…) Ar trebui, pe termen lung, să ne gândim ce facem cu noi, cu sistemul nostru educațional, pentru că sistemic nu este în regulă. Concret, dacă vrei să iei BAC-ul, iei subiectele din ultimii ani, le execuți, le faci până nu mai poți și iei BAC-ul cu 8.”
În același timp, Bogdan Rațiu, profesor de română, a arătat că ”este lipsit de relevanță ceea ce facem în acest moment cu liceul” și că ”liceul stagnează de foarte mulți ani, suntem depășiți cu mult, istoria ne face cu mâna: ”Ne dorim cu toții o schimbare, mai multă relevanță, profesori foarte bine pregătiți, noi să fim sprijiniți de către minister, să fim mai bine pregătiți pentru că lucrurile se schimbă și avem nevoie permanent de claritate și de sprijin. (…) Suntem foarte mulți care încercăm să facem tot ce este mai bun la clasă, dar ăsta este un model de supraviețuire și nu este un sistem coerent pe care noi îl visăm. Nu doar vrem să supraviețuim la clasă și cumva să ajungem și noi la un finish cu o generație, ci să avem toate datele pentru a face o educație de calitate.”
Sursa foto: proiectulmerito.ro
Citește și:
- Ligia Deca, despre profesorii care au corectat „deficitar” la simulări: Luăm în calcul să nu mai poată evalua înainte de a participa la sesiuni de formare
- Gradul de reușită pe itemi la probele simulării naționale a examenului de Bacalaureat 2024 – analiza publicată de Ministerul Educației
