Școlile pot pilota noi modele curriculare, variante de organizare a programului şcolar de predare-învăţare sau diferite modalităţi de evaluare a rezultatelor şcolare, prevede un proiect de ordin, lansat în consultare publică de Ministerul Educației. Durata intervenției pilotate va fi de minimum un an școlar și maximum un ciclu de învățământ. Pentru anul școlar 2024-2025, selecția școlilor-pilot se va face exclusiv prin intermediul apelului de proiecte Granturi pentru unitățile de învățământ pilot, finanțat prin PNRR.
UPDATE Ordinul pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind înființarea şi funcţionarea unităților de învățământ preuniversitar autorizate cu statut de unități-pilot a fost publicat în Monitorul Oficial pe 6 iunie.
Ministerul Educației a pus în dezbatere publică, săptămâna trecută, proiectul de ordin privind aprobarea Metodologiei-cadru de înființare și autorizare a unităților de învățământ preuniversitar cu statut de unități-pilot și a Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a acestora.
Potrivit proiectului de metodologie, ”unităţile de învăţământ preuniversitar cu statut de unităţi-pilot sunt unităţi de învăţământ din reţeaua naţională a unităţilor de învăţământ preuniversitar acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu”.
”Unitățile-pilot funcționează cu scopul de a implementa şi de a evalua intervenţii educaţionale, în vederea fundamentării de politici publice în domeniul educaţiei. Aceste intervenţii educaţionale pot să cuprindă: noi modele curriculare, utilizarea unor resurse educaţionale inovative, modele educaţionale bilingve şi alte forme alternative de organizare, finanţare şi management, cu respectarea prevederilor legale aplicabile”, se precizează în document.
Unitățile-pilot sunt selectate de către Ministerul Educaţiei și pot pilota ”intervenţii educaţionale inovative, modele curriculare şi de carieră didactică, practici inovative care pun în valoare viziuni şi practici profesionale experimentate şi împărtăşite, cu impact asupra unității de învățământ”, precum:
- elemente inovative la nivel de curriculum (noi modele/tipuri de teste/subiecte/itemi din structura examenelor/evaluărilor naţionale, modalităţi de organizare/predare-învăţare a unor discipline de studiu din trunchiul comun, o nouă disciplină în oferta de curriculum la decizia şcolii, o nouă disciplină de studiu care propune abordări transversale, alte documente curriculare care necesită calibrare);
- variante de organizare a programului şcolar de predare-învăţare;
- modalităţi de dezvoltare profesională a cadrelor didactice sau de evoluţie în carieră;
- strategii didactice, resurse educaţionale, inclusiv din domeniul învăţării de tip blended learning/online;
- intervenţii inovative în domeniul managementului şcolar şi al dezvoltării culturii organizaţionale;
- modalităţi de evaluare a rezultatelor şcolare; intervenţii inovative bazate pe date de cercetare psihosocială, pentru integrarea optimă în comunitate, pe piaţa muncii şi în societate, în general;
- abordări inovative şi tendinţe de dezvoltare a ştiinţelor educaţiei.
Proiectul reglementează mecanismul de solicitare a statutului de unitate-pilot, precum și procedura de evaluare a proiectelor depuse în vederea obținerii statutului de unitate-pilot. Evaluarea proiectelor va fi asigurată de către o Comisie de evaluare a proiectelor, iar evaluarea contestațiilor de către o Comisie de soluționare a contestațiilor, ambele constituite prin ordin al ministrului Educației.
Evaluarea proiectelor se va realiza în două etape: evaluarea eligibilității proiectelor (presupune completarea, pentru fiecare proiect depus, a Fișei de verificare a eligibilității proiectului, cuprinsă în metodologie, cu răspunsurile DA sau NU pentru toate criteriile, după analiza documentelor depuse de către solicitant) și evaluarea calitativă a proiectelor (constă în verificarea documentelor depuse de către solicitant și acordarea unui punctaj în baza reperelor din Fișa de evaluare a calității proiectului, cuprinsă în metodologie).
Criteriile aplicabile pentru selectarea unităților-pilot sunt următoarele:
- structura instituţională este adecvată aplicării tipului de intervenţie stabilit de Ministerul Educaţiei;
- structura resurselor umane calificate/specializate și profilul profesional al cadrelor didactice implicate sunt adecvate implementării intervenţiei pilotate;
- durata propusă pentru implementarea intervenției pilotate este de minimum 1 (un) an școlar și maximum un ciclu de învățământ;
- grupul țintă vizat prin planul de pilotare cuprinde: – personal care este implicat în managementul unităților de învățământ preuniversitar de stat cu statut de unitate-pilot; – personal didactic din învățământul preuniversitar de stat cu statut de unitate-pilot, care au norma de bază la solicitant; – elevi/preșcolari/antepreșcolari ai unității de învățământ cu statut de unitate-pilot;
- proiectul strategiei de pilotare şi planul de acţiune sunt complete și detaliate, evidențiindu-se clar motivația pentru intervenția propusă spre pilotare;
- analiza de nevoi justifică necesitatea proiectului pentru creșterea performanței și prezintă atât fundamentarea pilotării, cât și investigarea aspectului ce urmează a fi pilotat și caracterul inovator;
- activitățile propuse sunt corelate cu resursele alocate și cu rezultatele preconizate ale proiectului;
- deschiderea școlii către comunitate, implicarea altor actori de la nivel local în planul de pilotare;
- descrierea obiectivelor proiectului, scopului și obiectivelor concrete ale pilotării și descrierea modalităților prin care se va schimba situația inițială descrisă;
- prezentarea modalității de monitorizare și evaluare a pilotării, metodologia propusă pentru atingerea obiectivelor, a rezultatelor și a impactului.
”Durata pentru care unităţile de învăţământ dobândesc statutul de şcoală-pilot este echivalentă cu durata intervenţiei educaţionale pilotate, dar nu mai mică de 1 (un) an școlar”, se menționează în proiect.
În cazul aplicării unor inovaţii cu grad mare de complexitate la nivelul curriculumului naţional (de exemplu, planuri-cadru de învăţământ noi, programe şcolare noi etc.) este necesară o planificare a implementării intervenţiei educaţionale pilotate pentru un întreg ciclu de învăţământ.
Unităţile de învăţământ care au iniţiat sau au fost selectate să participe la intervenţii
educaţionale pilotate pot solicita încetarea pilotării, dacă evaluarea continuă a generat date care arată că intervenţia nu dă rezultatele dorite sau că induce riscuri ori efecte secundare negative sau în cazul în care există solicitări ale părinţilor de retragere a elevilor din activităţile-pilot.
Pentru anul școlar 2024-2025, selecția unităților de învățământ cu statut de unitate-pilot se va face exclusiv prin intermediul apelului de proiecte Granturi pentru unitățile de învățământ pilot, finanțat prin PNRR. În cadrul apelului de proiecte pot aplica atât unitățile de învățământ care dețin deja statut de unitate-pilot, cât și cele care nu dețin acest statut.
- Anexa 1: Metodologie-cadru de înființare și autorizare a unităților de învățământ preuniversitar cu statut de unități-pilot
- Anexa 2: Regulament-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar cu statut de unități-pilot.
Citește și:
- Program-pilot pentru clasele a VIII-a și a XII-a, la un colegiu din Brăila. Elevii vin trei zile pe săptămână la școală: „E un proiect benefic, ne concentrăm pe examen”
- Granturi pentru unitățile de învățământ-pilot: Ghidul solicitantului, lansat în consultare publică de Ministerul Educației
