Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Daniel David, a venit, miercuri, cu explicații privind propunerea de reorganizare a inspectoratelor școlare și de numire pe criterii politice a inspectorilor generali și adjuncți. Pe de altă parte, Daniel David și-a exprimat speranța ca, în 10 ani, inspectoratele să fie desfiinţate, precizând că această măsură nu poate fi implementată acum pentru că şcolile nu au suficientă autonomie și forță.
”Unele lucruri sună bine, dar duc spre ipocrizie. Eu am spus și vorbesc de depolitizare. Eu vorbesc şi am spus: politica se opreşte la poarta şcolii. Asta înseamnă că directorii să dea concurs şi să fie protejaţi după aceea, că degeaba dau concurs şi după aceea nu-i protejezi şi tot politic îi numeşti. Politicul trebuie controlat drastic odată ce vorbim de şcoală.
În cadrul Inspectoratului sau a structurii cum o să o numim în viitor, şi acolo am spus că avem nevoie de profesionalizare, concurs pe post la nivelul inspectorilor, şi pe management, şi pe discipline, deci nu am vorbit de inspectori în general și care trebuie să fie protejaţi, dar în acelaşi timp am spus că cel care coordonează unitatea respectivă trebuie să fie numit politic.
De ce trebuie să fie numit politic? Am spus-o și luni. Cum se întâmplă lucrurile? Vine un nou Guvern care are un program de guvernare. Ministrul are nişte obiective. Cine este reprezentantul ministerului în teritoriu? Păi, este coordonatorul acelei structuri. Dacă ăla, de exemplu, are o altă perspectivă , nu este de acord cu programul de guvernare încep nişte lupte, şi politice şi de alt timp, încât devenim foarte ipocriţi în momentul respectiv. Ăla care va fi acolo trebuie să ştie că vine şi pleacă cu ministrul. Ceilalţi inspectori rămân pe poziţii şi trebuie apărate poziţiile respective”, a spus ministrul Educației, în legătură cu propunerea ca inspectorii generali și adjuncți să fie numiți politic.
Daniel David a arătat însă că, pe termen lung, și-ar dori ca inspectoratele școlare să fie desființate și preluate modelele de afară de reprezentare a ministerului în teritoriu:
”Dar sper ca, în 10 ani, să le putem desfiinţa. Să facem, de exemplu, cum se întâmplă în Marea Britanie, cum se întâmplă în alte ţări în care ai eventual ceva regional sau dacă ai ceva la nivel de judeţ, la nivel de teritoriu, sunt mai degrabă inspectorii de specialitate şi inspectorii pe management. Nu ai structura mamut.
De ce nu o putem desfiinţa în acest moment? Și vorbim iarăşi cinstit. Fiindcă sper ca, prin măsurile pe care le propun, să întăresc, în timp, autonomia şi forţa unităţii şcolare, autonomie care nu există în acest moment și forță care nu există în acest moment. Am văzut această lipsă de autonomie şi de forţă când am vorbit despre planurile-cadru, când directorii veneau să-mi spună: foarte bună idee, am avea mai multă putere, dar nu vrem, fiindcă o să ne certăm cu colegii pe disciplinele care sunt la dispoziţia şcolii, o să ne certăm cu părinţii pe disciplinele care trebuie să fie alese de către elevi. Adevărul este că nu avem şcoli autonome şi puternice în acest moment.”
Daniel David a mai precizat că ”în acest moment ne minţim de foarte multe ori ce facem cu inspectorul general”. ”Hai să recunoaştem că este o funcţie politică şi care răspunde politic şi public şi voi (presa – n.red.) puteţi să-l monitorizaţi altfel atunci. Acum, când îi spuneţi că e politic, spune că <eu nu sunt politic>. Voi ştiţi că este politic. Este o ipocrizie de care trebuie să scăpăm”, a conchis ministrul.
.
Despre reoganizarea inspectoratelor școlare și numirile politice de la vârf, în raportul de diagnostic:
- ”Cred că atât modelul actual, cât și modelul de organizare a inspectoratelor școlare propus în legea 198/2023 sunt ineficiente, deoarece complică și birocratizează sistemul prin prea multe instituții distincte, greu de coordonat și cu potențiale suprapuneri, mascând influența politică multiplă în fiecare dintre acestea.
- Considerând condițiile psihoculturale și socioeconomice, cred că arhitectura organizării școlare în județe/municipiul București trebuie să presupună o singură structură în relația directă cu ministerul (acum sunt cel puțin 3), cu unitățile actuale – casa corpului didactic și centrele de resurse și asistență educațională – incluse ca subunități în structura inspectoratului (redenumit și „Direcție”). Redenumirea „Inspectoratului” în „Direcție” este justificată prin noua structură, dar și prin mesajul că este nevoie de o schimbare paradigmatică și de mentalitate în funcționarea acesteia.
- ARACIP ar trebui să funcționeze în logica ARACIS, fără birourile județene ARACIP preconizate. Sigur, în această structură trebuie îmbunătățite mecanismele interne și de funcționare pentru a controla influența politică și a asigura autonomia și eficiența subunităților (acolo unde este necesară), cu scopul general al creșterii calității educației. Acest demers va fi operaționalizat prin norme adecvate, unde lucrurile se mai pot nuanța/adapta.
- Trebuie asumate numirile politice ale inspectorilor/directorilor generali (1) și adjuncți (cu număr redus la 1-2), pentru a fi actorii locali/regionali de implementare a programului de guvernare. Dar acestea trebuie să implice o analiză a competenței și un program de management care să fie congruent cu programul de guvernare (am introdus pentru prima dată acest sistem în numirea inspectorilor în 2025).
- Toate celelalte poziții de management (inspectori de specialitate, director de unități școlare/extrașcolare) trebuie ocupate prin concurs, ca etapă de evoluție în cariera didactică, iar câștigătorii trebuie să urmeze traininguri în management și leadership (vezi și UNESCO, 2024).”
