Varianta de plan-cadru pentru pilotare la liceu a fost aprobată prin ordin al ministrului Educației și Cercetării. Potrivit ministrului Daniel David, planul-cadru alternativ permite o autonomie curriculară mai mare, astfel încât ”unitățile de învățământ pot construi oferte proprii relevante, în baza unor analize de nevoi, resurse și oportunități locale”.
Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a semnat marți, 1 iulie, ordinul de ministru privind înființarea Programului Național pentru pilotarea sistemică a planurilor-cadru în învățământul liceal de stat, particular și confesional.
Conform ministrului, varianta pentru pilotare permite printre altele:
- ”Flexibilitate și autonomie curriculară mai mari: prin alocarea unui segment consistent curriculumului CDEOȘ (până la 2000 ore/arie curriculară pe ciclu), planul-cadru alternativ permite o autonomie reală a școlii și elevului în definirea, în parteneriat autentic, a parcursului educațional. Unitățile de învățământ pot construi oferte proprii relevante, în baza unor analize de nevoi, resurse și oportunități locale.
- Personalizarea și diferențierea parcursului educațional: modelul propune o abordare centrată pe elev și pe traseul său de dezvoltare, permițând configurarea unor rute de învățare flexibile, adaptate fiecărei filiere, profil, calificări sau domeniu vocațional sau profesional.
- Conectarea școlii la partenerii externi: prin dezvoltarea segmentului CDEOȘ, planul-cadru alternativ deschide școala către comunitate, instituții, operatori economici, ONG-uri și autorități locale, cu scopul de a integra în actul educațional activități de voluntariat, internship-uri, proiecte comunitare, ateliere de practică sau activități aplicate.”
Potrivit ordinului de ministru, planul-cadru alternativ pentru învățământul liceal ”poate fi adoptat și adaptat pentru pilotare în orice unitate de învățământ de nivel liceal de stat, particulară sau confesională, în unitățile de învățământ cu predare în limbile minorităților naționale, pentru clase cu studiul unei limbi moderne în regim intensiv sau bilingv, inclusiv pentru cele care funcționează în baza unor acorduri guvernamentale, pentru învățământul liceal special și pentru alternativele educaționale, în cazul tuturor filierelor, profilurilor și specializărilor/ calificărilor profesionale oferite în unitatea de învățământ, sau pentru o parte a acestora”.
Unitățile de învățământ care vor fi incluse în Programul Național de pilotare sistemică de planuri-cadru în învățământul liceal vor implementa variante care se încadrează în modelul propus de minister (vezi mai jos documentul).
- Înscrierea unităților de învățământ în Programul de pilotare sistemică se face în baza solicitării adresate Comisiei naționale de coordonare a programului de pilotare sistemică, ce va fi înființată în subordinea directă a ministrului educației și cercetării.
- Comisia națională de coordonare a programului de pilotare sistemică va acorda îndrumare și asistență tehnică și de specialitate unităților de învățământ care vor implementa un plan-cadru pilot.
Anexa_1_OMEC_4444_2025Descarcă
Mesajul integral al ministrului Educației și Cercetării:
”Dragi oameni ai educației,
Am semnat astăzi ordinul de ministru privind înființarea Programului Național pentru pilotarea sistemică a planurilor-cadru în învățământul liceal de stat, particular și confesional.
Avem acum două variante de planuri-cadru pentru liceu!
Varianta standard, aprobată recent, a parcurs un proces lung de consultare și dezbateri (câteva săptămâni: 31 ianuarie – 6 martie 2025), lăsând în mod deliberat o astfel de perioadă lungă pentru a ne asigura că vocea tuturor este ascultată. A rezultat în final o variantă care, față de versiunea aflată în vigoare (1 – 5) și față de cea pusă în consultare/dezbatere (1 – 4), include următoarele modificări derivate din consultare/dezbatere:
- (1) accentuează mai bine profilul/specializarea;
- (2) aduce un modul de cultură națională (readucând gramatica la acest nivel și istoria românilor/României și geografia României ca discipline);
- (3) asigură un echilibru mai bun între discipline pentru a forma cele opt (8) competențe-cheie;
- (4) regândește oferta școlii (care trebuie să includă obligatoriu câteva discipline relevante) și
- (5) descentralizează mai mult decizia la nivelul școlii/elevului.
Sigur că unii colegi ar fi dorit mai multe ore pentru disciplinele proprii, dar, așa cum am spus, era important să avem un echilibru pentru a forma toate cele opt (8) competențe-cheie, prin prisma noii viziuni expuse mai sus. Pentru a putea înțelege însă noua viziune este nevoie aici de un mindset nou, prin care să pricepem că descentralizarea la decizia elevilor/școlii nu înseamnă eliminare de ore – acolo unde se dorește, orele în plus pot fi obținute din curriculum flexibil, printr-un act educațional de calitate care să convingă elevii și școala!
Cei care ar fi dorit, totuși, să se pună accentul pe alte aspecte au acum, prin semnarea ordinului de ministru privind înființarea Programului Național pentru pilotarea sistemică a planurilor-cadru în învățământul liceal, varianta unei personalizări la nivel de unitate școlară. Îi încurajez să o folosească!
Varianta permite printre altele:
- 1. Flexibilitate și autonomie curriculară mai mari: prin alocarea unui segment consistent curriculumului CDEOȘ (până la 2000 ore/arie curriculară pe ciclu), planul-cadru alternativ permite o autonomie reală a școlii și elevului în definirea, în parteneriat autentic, a parcursului educațional. Unitățile de învățământ pot construi oferte proprii relevante, în baza unor analize de nevoi, resurse și oportunități locale.
- 2. Personalizarea și diferențierea parcursului educational: modelul propune o abordare centrată pe elev și pe traseul său de dezvoltare, permițând configurarea unor rute de învățare flexibile, adaptate fiecărei filiere, profil, calificări sau domeniu vocațional sau profesional.
- 3. Conectarea școlii la partenerii externi: prin dezvoltarea segmentului CDEOȘ, planul-cadru alternativ deschide școala către comunitate, instituții, operatori economici, ONG-uri și autorități locale, cu scopul de a integra în actul educațional activități de voluntariat, internship-uri, proiecte comunitare, ateliere de practică sau activități aplicate.
Aceștia sunt primii pași în reforma curriculară la nivel de liceu, următorii pași presupunând:
- (1) Noile programe. Vom avea echipe mixte de profesori din preuniversitar, universitar și specialiști ai Academiei Române, care, urmând modele curriculare din țări la care ne raportăm prin prisma performanței educaționale, trebuie să propună conținuturi mai relevante și mai aerisite, relaționând pregătirea preuniversitară cu cea universitară. Până la 25% din timpul alocat unei discipline va trebui folosit pentru consolidare, activități remediale și de utilizare a competențelor în viața cotidiană. Anticipez finalizarea lor în luna noiembrie 2025.
- (2) Manuale noi. Pornind de la noile programe, urmând modele din țări la care ne raportăm prin prisma performanței educaționale, vom regândi manualele, combinând abordările clasice cu cele digitale (inclusiv cu resurse online, gaming), în funcție și de specificul disciplinei. Anticipez lansarea licitației în luna decembrie 2025.
- (3) Formarea profesorilor. Formarea continuă a profesorilor în predarea noului model curricular va începe cu luna ianuarie 2026.
Așa cum am mai spus în alte comunicate, dacă implementăm programatic aceste noi modele curriculare și procesele asociate, atunci:
- 1. Prima generație (clasa a IX-a) va beneficia de această reformă educațională din anul școlar 2026 – 2027, urmând apoi să se introducă gradual la nivel liceal în următorii ani.
- 2. Ne așteptăm la rezultate educaționale semnificativ mai bune, naționale și internaționale, care să se reflecte în performanță/progres/reducerea analfabetismului funcțional și a abandonului școlar, nu mai târziu de 5 ani!”
