A început vaccinarea anti-COVID a copiilor cu vârste între 5 şi 11 ani. Vaccinarea se poate realiza și fără programare, în centrele pediatrice

0

Copiii cu vârste între 5 şi 11 ani vor putea fi vaccinați anti-COVID începând de miercuri, 26 ianuarie. 114.000 de doze de vaccin de la compania Pfizer BioNTech, destinate vaccinării copiilor din această categorie de vârstă, au ajuns marți în România. Coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare, Valeriu Gheorghiţă, spune că la nivel naţional au fost pregătite 231 de cabinete de vaccinare pediatrice, iar până acum au fost făcute peste 3.600 de programări în platforma de programare. 

UPDATE Potrivit datelor furnizate miercuri la ora 17.00 de CNCAV, în prima zi de vaccinare, la grupa de vârstă 5-11 ani au fost administrate 390 de doze.

Potrivit Comitetului Naţional pentru Coordonarea Activităţilor privind Vaccinarea (CNCAV), programarea copiilor cu vârste între 5 și 11 ani se va efectua doar în centrele de vaccinare regăsite în platformă cu denumirea P_Ped, prin intermediul conturilor părinţilor sau ale reprezentanţilor legali, informează Agerpres.

  • Harta centrelor de vaccinare pentru copii este disponibilă AICI

Vaccinarea se poate realiza şi fără programare, prin prezentare directă în cabinetele centrelor de vaccinare dedicate copiilor sau în cabinetele medicilor de familie care au solicitat doze pediatrice.

Schema de vaccinare a copiilor cu vaccinul Comirnaty, produs de compania farmaceutică Pfizer/ BioNTech, este de 10 micrograme/doză, la interval de 21 de zile. Administrarea fiecărei doze se efectuează intramuscular, similar celorlalte grupe de vârstă eligibile. Specialiştii subliniază că:

  • sunt obligatorii acordarea consimţământului informat de către părinţi sau de către reprezentantul legal al minorului şi efectuarea triajului medical prin completarea chestionarului de triaj dedicat copiilor; modelele sunt disponibile şi pe platforma naţională de vaccinare;
  • schema de vaccinare a copiilor cu vaccinul Comirnaty este de 10 micrograme/doză, la interval de 21 de zile; administrarea fiecărei doze se efectuează intramuscular, similar celorlalte grupe de vârstă eligibile;
  • dacă se iniţiază vaccinarea la copiii care împlinesc 12 ani între administrarea celor două doze, aceştia continuă schema de vaccinare cu doza pediatrică de 10 micrograme.

Comitetul Naţional pentru Coordonarea Activităţilor privind Vaccinarea arată că, în urma finalizării evaluării datelor ştiinţifice, a rezultat că raportul beneficiu/risc este pozitiv, mai ales la copiii care au comorbidităţi şi care prezintă un risc crescut de a dezvolta forme severe ale infecţiei cu SARS-CoV-2.

„Reglementările menţionate se bazează pe studiile de siguranţă şi recomandările care arată că răspunsul imun rămâne maximal pentru beneficiari în cazul administrării vaccinului Comirnaty. Studiul realizat la copiii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 11 ani a arătat că răspunsul imun la Comirnaty administrat la o doză mai mică (10 micrograme) a fost comparabil cu cel observat la doza mai mare (30 micrograme) administrată celor peste 16 ani (măsurat prin nivelul de anticorpi împotriva SARS-CoV-2)”, mai arată CNCAV.

Valeriu Gheorghiță: Vaccinurile sunt sigure şi eficiente

Coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare anti-COVID-19, Valeriu Gheorghiţă, a declarat, miercuri, că vaccinurile aprobate şi autorizate pentru grupa de vârstă 5 -11 ani sunt sigure, eficiente şi previn în peste 90% din cazuri îmbolnăvirile de COVID-19.

El a menţionat că la nivel naţional au fost pregătite 231 de cabinete de vaccinare pediatrice, iar până acum au fost făcute peste 3.600 de programări în platforma de programare.

„Am observat în spaţiul public foarte multe informaţii inexacte, înşelătoare, care nu fac altceva decât să genereze emoţii negative în rândul părinţilor. Vaccinurile împotriva COVID-19 aprobate şi autorizate pentru această grupă de vârstă, 5 -11 ani, sunt vaccinuri sigure, sunt vaccinuri eficiente, previn în peste 90% din cazuri îmbolnăvirile de COVID-19 şi, de asemenea, previn în cea mai mare parte a cazurilor formele severe de boală şi decesele.

Trebuie să înţelegem că în momentul de faţă în România, din peste 7.000 de persoane spitalizate în unităţile sanitare aproape 10% sunt copii, sunt persoane sub 18 ani, de asemenea sunt 7 copii internaţi în terapie intensivă din cele circa 650 de persoane care astăzi sunt în secţiile de ATI. De asemenea, cred că aceste date nu trebuie să rămână doar simple cifre, este vorba despre viaţa unor oameni, este vorba despre viaţa copiilor noştri şi din acest punct de vedere trebuie să fim responsabili, trebuie să ne informăm din surse corecte, din surse validate ştiinţific. (…)

În Statele Unite, dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 11 ani s-au înregistrat până la mijlocul lui octombrie 2021 peste 2 milioane de cazuri raportate, au fost peste 8.300 de spitalizări şi aproape 100 de decese”, a spus Gheorghiţă, citat de Agerpres, la Centrul de Vaccinare Romexpo.

El a adăugat că datele de siguranţă la care există acces în momentul de faţă confirmă profilul de siguranţă al acestor vaccinuri.

Ştiu că majoritatea se întreabă cât de sigure sunt vaccinurile în perspectiva riscului de miocardită la grupa de vârstă 5-11 ani. Rata de apariţie a miocarditei a fost de circa 2 cazuri la 1 milion de doze administrate, în condiţiile în care rata de sindrom inflamator multisistemic la copii este de un caz la circa 1.500 de infectări, lucru care este de departe mult mai complicat din perspectiva evoluţiei pe termen lung şi din perspectiva complicaţiilor pe care COVID-19 le poate avea la această vârstă fragedă.

Centrul American de Control şi Prevenirea Bolilor prezintă datele unui studiu care arată că cei sub 18 ani care au istoric de trecere prin COVID-19 au un risc de 2 ori mai mare, de 2 ori şi jumătate mai mare de a dezvolta în perioada următoare diabet zaharat. Din acest punct de vedere cred că nu trebuie să plecăm de la ideea că infecţia cu SARS-CoV-2 la copil evoluează ca o infecţie banală, o infecţie uşoară, fără risc de complicaţii.

Este adevărat că marea majoritatea a copiilor fac forme uşoare, fac forme inaparente clinic sau chiar asimptomatice, însă vedem că sunt situaţii în care evoluţia poate să fie nefavorabilă, cu risc de a face forme grave mai ales în cazul celor care sunt în evidentă cu afecţiuni cronice cum sunt diabetul zaharat, obezitatea, bolile cardiovasculare, oncologice, renale, toate acestea crescând riscul unor forme grave şi unor complicaţii”, a afirmat Gheorghiţă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here