SuperTeach Reșița. Profesor: ”Dacă vrem să le dezvoltăm copiilor gândirea critică, trebuie să o facem la fiecare oră.” Ce își doresc elevii

0
Ovidiu Bădescu, profesor de matematică, alături de elevi pe scena SuperTeach Reșița. Sursa foto: SuperTeach

Gândirea critică ar trebui inclusă la fiecare materie predată în școli, cât mai devreme, dar mai întâi ar trebui însușită de către profesori. Aceasta este concluzia Conferinței SuperTeach desfășurate sâmbătă la Reșița, care a avut ca temă ”Gândirea critică în școala românească”. Pe scena conferinței au urcat și doi elevi care au susținut un învățământ individualizat, bazat pe aptitudinile și înclinațiile fiecărui copil.

”Gândirea critică este o abilitate esențială a secolului XXI pentru noi toți, în special pentru elevii de azi, adulții de mâine. Este modul prin care viitorii adulți vor învăța să își pună întrebări, să asculte, să emită propriile păreri, să vizualizeze o anumită situație într-un context și să caute soluții. Așadar, gândirea critică îi ajută să fie cât mai bine pregătiți pentru meseriile viitorului, marea majoritate a acestora nefiindu-ne cunoscute în prezent. Dar oare poate fi ”predată” gândirea critică în școală? Cum poate fiecare profesor să își dezvolte această abilitate și cum îi pot ajuta dascălii pe elevi să o dobândească?”, au fost întrebările de la care au pornit discuțiile în cadrul conferinței, se arată într-un comunicat al organizației SuperTeach. Ce au spus vorbitorii:

  • Carmina Vakulovski, facilitator mentalitate deschisă în educație și lider al comunității SuperTeach Brașov: ”Cum putem forma oameni care să gândească independent? Sigur nu prin reproducere, dictare, memorare. Au și acestea rolul lor, însă dacă vrem să le dezvoltăm copiilor gândirea critică, trebuie să o facem la fiecare oră, la fiecare lecție. Copiii trebuie învățați să pună și să își pună întrebări mult mai devreme decât gimnaziul.”
  • Marius Lobază, profesor de matematică la Colegiul Național Bănățean, membru Aspire Teachers România: ”O modalitate prin care copiii ar fi ajutați să își dezvolte gândirea critică ar fi să învețe să colaboreze unii cu ceilalți și să comunice, ar fi învățarea bazată pe proiecte.”
  • Sorin Costreie, prorector pentru relații publice și rețele universitare al Universității din București și consilier de stat al prim-ministrului: ”În orice sistem, dar cu precădere în cel de educație, marea problemă cred că e calitatea și determinarea oamenilor de a face ceva durabil și de calitate. Cu privire la sistemul educațional, ”I have a dream”! Mă gândesc că ar trebui să facem un pachet de cursuri foarte serioase cu profesorii. Se poate testa pe niște școli pilot la început, pentru o mai bună implementare la nivel național. Acest pachet ar cuprinde cursuri de gândire critică, dimensiune etică și reactivitate pedagogică. (…) Gândirea critică este ca un virus bun, prin care ajungem să gândim mai critic, mai logic, mai rațional, iar odată format profesorul în acest sens, el va transmite acest virus copiilor și îi va face mai creativi, mai reflexivi, mai împăcați cu viața lor și mai integrați în societate.”
  • Carina Pristavu, inspector școlar general IȘJ Caraș-Severin, a vorbit despre ceea ce reprezintă dascălii pentru comunitate și lacunele existente în acest moment: ”Noi suntem și trebuie să fim un etalon moral și etic pentru copii, pentru colegi, vecini, pentru întreaga comunitate. Din păcate, în sistem intră acum absolvenți ai unor facultăți care se bazează strict pe niște capacități memorate și doar la nivel teoretic. Nu avem niciun test pentru intrarea în sistemul de educație care să evalueze bazele morale și etice ale unei persoane”. Totodată, inspectorul școlar a punctat și deficitul de profesori cu care se confruntă județul Caraș Severin, precum și alte regiuni ale țării: ”Acest deficit ne face să avem profesori necalificați la materii precum matematica în multe școli, în licee importante”.
  • Elena Lotrean, fondatoarea Școlii Româno-Finlandeze ERI Sibiu, despre valori, etică și moralitate în branșa profesorilor: ”Noi, profesorii, suntem persoane publice pentru elevii noștri, pentru părinții lor și este important să ne asumăm acest rol”. În ceea ce privește gândirea critică la adulți, Elena Lotrean a punctat că ”noi, românii nu suntem prea reflexivi”: ”Câți dintre voi își analizează o lecție pe care a predat-o într-o zi la clasă?”

La conferința SuperTeach, desfășurată online și offline, au participat 300 de cadre didactice, la invitația liderului organizației SuperTeach Reșița, profesorul Ovidiu Bădescu. Pe scenă au urcat și elevi care și-au spus punctul de vedere în legătură cu tema evenimentului.

”Teodora și Alex, doi elevi din Reșița, au avut câteva propuneri foarte pertinente și interesante pentru dascălii din sală. ”<Poate ar fi interesant ca fiecare dascăl să își ia o oră pe lună și să discute cu elevii despre situații concrete, cum anume îi poate ajuta materia pe care o învață în viața de zi cu zi>, a spus Alex Anghel, în timp ce Teodora Zmeu le-a propus acestora <să discute de la egal la egal cu elevii>. Întrebați ce anume ar schimba la sistemul educațional, cei doi au punctat: <Ne-ar plăcea să avem un învățământ individualizat, adică, cel puțin la liceu, elevilor să li se permită o mai mare specializare dacă au talente sau pasiuni într-o anumită direcție>”, se arată în comunicatul SuperTeach.

Alte intervenții din cadrul conferinței:

  • Iulia Măndășescu, profesor pentru psihopedagogie specială, profesor MERITO, a vorbit despre integrarea în sistem a copiilor cu deficiențe, în contextul în care numărul acestora a crescut foarte mult în ultimii ani. ”Dar nu vorbim mai deloc despre cum trebuie să fie profesorul care integrează acești copii”, punctează profesoara, precizând că ”acest profesor trebuie să fie reflexiv, critic și creativ”.
  • Ileana Rotaru, conferențiar universitar în cadrul Facultății de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării, Universitatea de Vest din Timișoara, a inclus în discuție fake news, punând accentul pe nevoia de educație media atât a tinerilor, cât și a adulților, precum și pe importanța comunicării online: ”Nu este nevoie să ne temem de mijloacele moderne de comunicare, ci de modul în care le folosim. Școala ar trebui să fie portalul către lumea digitală și nu cea care închide acest univers în care se află copiii noștri ca nativi digitali. Noi trebuie să le înțelegem lumea în care ei se află deja. (…) Analfabeții secolului 21 sunt cei despre care spunem că nu vor putea sa fie alfabetizați media și să utilizeze cu succes mediul online. Poate pandemia ne-a deschis ochii și, poate forțați, unii dintre noi am observat că online-ul este bun, că avem resurse educaționale foarte bune în online, că avem copii încântați de aplicațiile folosite și poate că putem învăța de la copii și mai mult despre online.”
  • Dragoș Anastasiu, co-fondator SuperTeach: ”Rezultatele bune la învățătură nu prea servesc la nimic dacă se opresc acolo. Aceste rezultate trebuie să ajungă în economie, în antreprenoriat, trebuie să crească nivelul de trai din țară. Noi, antreprenorii, vedem ce iese de pe băncile școlii, vedem cum sunt absolvenții, și nu suntem încântați deloc în ceea ce privește aptitudinile acestora exact în zone precum gândirea critică, time management sau lucrul în echipă. Adică exact în domenii în care nu se dau note, iar în aceste domenii, haideți să recunoaștem, au rămas în urmă. (…) Dacă nu faci tu, dacă nu facem fiecare dintre noi ceva să schimbăm lucrurile, nu face nimeni. Este valabil pentru orice domeniu, nu numai pentru educație.”

Citește și:

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here