Din anul școlar 2025-2026, toți profesorii de gimnaziu și liceu vor utiliza 25% din bugetul total de ore alocat unei discipline pentru activități de remediere, consolidare, aprofundare, performanță sau transferul competențelor în viața de zi cu zi, prevede o instrucțiune a Ministerului Educației și Cercetării (MEC), publicată miercuri, 17 septembrie, în Monitorul Oficial.
Documentul aprobat de minister ”se aplică tuturor unităților de învățământ gimnazial și liceal, tuturor cadrelor didactice, precum și structurilor de îndrumare și control reprezentate de inspectoratele școlare”, începând cu anul școlar 2025-2026.
”Prezenta instrucțiune stabilește modul de utilizare a timpului alocat disciplinei/domeniului de studiu, aflat la dispoziția cadrului didactic, în învățământul preuniversitar gimnazial și liceal, în vederea creșterii calității învățării. (...) Utilizarea orelor aflate la dispoziția cadrului didactic, reprezentând 25% din bugetul total de ore al oricărei/oricărui discipline/domeniu de studiu/modul de pregătire, urmărește remedierea, consolidarea — fixarea, aprofundarea —, extinderea și performanța, precum și transferul competențelor în viața de zi cu zi,în funcție de nevoile și interesele reale ale elevilor, precum și de specificul clasei/grupului”, se arată în instrucțiune.
Conform documentului, ”utilizarea acestor ore reprezintă o completare și o adaptare la contextul clasei a parcurgerii programei școlare”, iar ”în planificarea calendaristică, cadrul didactic marchează explicit orele planificate cu utilizarea cotei de 25% la nivel de unități de învățare/secvențe, împreună cu finalitățile avute în vedere în relație cu competențele formate/dezvoltate”. Ce mai stabilește instrucțiunea:
- Alegerea și ponderea acestor utilizări se fac pe baza unei diagnoze inițiale și, după caz, periodice a achizițiilor elevilor și la competențele vizate de programa școlară.
- În planificare se pot prevedea momente de diferențiere — grupuri diferențiate/ subgrupuri —, indicând resursele și sarcinile diferențiate.
- Planificarea calendaristică reprezintă un document deschis care permite actualizări periodice; componenta de planificare, aferentă utilizării cotei de 25% din orele la dispoziția cadrului didactic, se recomandă a fi revizuită periodic, la fiecare debut de interval de săptămâni de cursuri/la finalul fiecărei unități de învățare sau ori de câte ori diagnosticul/progresul elevilor o impune, astfel încât să răspundă cât mai fidel destinației acestor ore, specificului clasei și să fie în acord cu ritmul parcurgerii propriu-zise a programei școlare.
- Distribuirea timpului alocat poate fi decisă de către cadrul didactic și fără partajarea sa în ore care se adresează programei școlare (75%), respectiv ore la dispoziția sa (25%); în acest caz, cadrul didactic poate rezerva, pentru fiecare oră sau pentru o parte a orelor, timp didactic la dispoziția sa, care — însumat — se încadrează în procentele prevăzute de lege (de exemplu, din fiecare oră de curs alocată disciplinei, 75% se adresează activităților care asigură parcurgerea programei școlare, timpul final al orei de curs fiind rezervat activităților la decizia cadrului didactic, ținând cont de nivelul de atingere a obiectivelor educaționale propuse la nivelul fiecărei ore de curs); în situația unei astfel de distribuiri a timpului didactic, în planificare se menționează explicit această abordare.
Potrivit instrucțiunii, ”asigurarea finalităților activităților didactice corespunzătoare orelor la dispoziția profesorului se realizează prin:
- remediere — corectarea lacunelor de bază; microsecvențe explicite, exerciții gradate, feedback imediat; instrumente formative scurte;
- consolidare — exersare variată, transfer între sarcini similare/diferite; interconectarea conținuturilor; recapitulări strategice;
- aprofundare — probleme nonrutiniere, analiză, argumentare, studii de caz; conexiuni interdisciplinare controlate; extindere — proiecte aplicative, cercetare dirijată, utilizarea resurselor digitale/experimente; competențe-cheie transversale (colaborare, comunicare, digital, cetățenie); performanță — pregătire diferențiată pentru elevi cu potențial ridicat (cercuri/miniproiecte/ateliere), fără a diminua sprijinul echitabil pentru restul clasei;
- aplicarea competențelor formate/dezvoltate pentru rezolvarea situațiilor-problemă întâlnite în viața de zi cu zi.”
”În condițiile în care niciuna dintre finalitățile enumerate anterior nu este dominantă, orele la dispoziția profesorului, parțial sau total, pot fi orientate și pentru: activități de consiliere la nivelul disciplinei, dezvoltarea competenței de a învăța să înveți, precum și a altor competențe transversale, creșterea coeziunii de grup, dezvoltarea unor proiecte transversale la nivelul unității de învățământ, încurajând cooperarea dintre elevii diferitelor clase sau din ani diferiți de studiu”, se menționează în document. În document se mai arată:
- Activitățile se pot desfășura cu întreaga clasă, pe grupuri diferențiate sau individual, inclusiv în format de atelier ori proiect, menținând accesul tuturor la oportunități de învățare.
- Cadrul didactic poate alterna în aceeași oră intervenția pe subgrupuri, de exemplu, remediere țintită, cu sarcini autonome pentru ceilalți elevi (portofoliu, proiect, platformă digitală).
- Pentru extindere și performanță se recomandă resurse complementare, care pot să nu fie obligatorii pentru toți elevii, dar care sunt în relație directă cu programa școlară.
- În situația armonizării orarelor elevilor de la aceeași disciplină, pentru același an de studiu, pentru eficientizarea atingerii tipului de finalitate a orelor la dispoziția cadrelor didactice, pentru aceste ore, total sau parțial, se pot reorganiza efectivele claselor pe grupe de nivel, în acord cu finalitățile urmărite, cu acordul unității de învățământ, care monitorizează eficiența acestei abordări în vederea luării celor mai bune decizii educaționale pentru fiecare elev.
- Evaluarea în cadrul acestor ore este preponderent formativă (de exemplu, probe scurte, rubrici, autoevaluare, evaluare colegială), cu rol de reglare a demersului didactic.
- Evidența activităților se face în planificarea calendaristică sintetic și având în vedere evitarea birocratizării suplimentare.
- Orice evaluare sumativă derivată din aceste activități respectă standardele naționale de evaluare, după aprobarea acestora prin ordin al ministrului educației și cercetării, și menține echitatea între elevi.
- Directorul avizează planificările calendaristice care includ alocarea orelor la dispoziția cadrului didactic în procentul prevăzut de lege și susține diferențierea (orar, resurse, spații).
- Comisia pentru curriculum/Comisiile metodice/Catedrele oferă consiliere internă și schimb de bune practici; se recomandă o bancă de activități, dezvoltată la nivelul unității de învățământ, pe categorii de finalități.
- Inspectoratele școlare consiliază unitățile de învățământ și cadrele didactice prin webinare/seminare tematice, ghiduri, activități metodice, mentorat de specialitate.
- Monitorizarea, prin inspectoratele școlare, se realizează pe eșantion, prin analiza planificărilor și a câte 2-3 produse de învățare/disciplină/clasă, cu feedback formativ, fără sarcini birocratice suplimentare.
- Inspectoratele școlare colectează date și informații în cadrul procesului de monitorizare și, după caz, la solicitarea Ministerului Educației și Cercetării, raportează sinteze (bune practici, dificultăți, recomandări).
