Peste jumătate dintre părinți (55%) doresc revenirea din 14 septembrie la cursurile față în față, aproape o treime (31%) optează pentru cursurile mixte (acasă și la școală) și doar 14% susțin desfășurarea cursurilor exclusiv la distanță, relevă un studiu lansat de Ministerul Educației și agenția MKOR Consulting.
Studiul „Back to School Post-Covid”, realizat de MEC, prin Unitatea de Cercetare în Educație din cadrul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație, și MKOR Consulting s-a derulat în rândul părinților copiilor din învățământul preuniversitar, pentru a afla care sunt așteptările și temerile lor referitoare la modul de desfășurare a noului an școlar, precizează MEC, într-un comunicat de presă.
Scenariul cursurilor față în față
- Conform studiului, pentru revenirea la cursuri în această toamnă, majoritatea părinților români preferă scenariul cursurilor față în față, pe care îl consideră cel mai potrivit. Mai exact, 55% dintre părinții care au răspuns studiului preferă revenirea fizică a elevilor în clase din 14 septembrie.
- Cursurile față în față sunt preferate, mai ales, în cazul preșcolarilor și elevilor de liceu.
- Studiul relevă că, în general, părinții sunt deschiși tuturor modalităților propuse pentru derularea cursurilor față-în-față, însă cea mai agreată modalitate este aceea ca, în măsura în care este posibil, orele să fie ținute în aer liber, sub forma laboratoarelor, iar accentul să fie pus pe partea practică a educației (6.3 puncte din 7 posibile).
- În cazul revenirii la școală, principala îngrijorare a părinților se leagă de neatenția copiilor față de regulile de distanțare fizică și igienă (mai mult de 6 din 10 părinți), dar și de faptul că unii părinți și-ar putea trimite copiii la școală, chiar dacă prezintă simptome.
- Conform cercetării, în special, părinții copiilor preșcolari și elevi ai claselor primare sunt preocupați că cei mici nu vor putea purta masca pe toată durata cursurilor (43%). Pe de altă parte, cei care au copii mai mari, de liceu, cu un grad mai mare de independență, tind să fie mai preocupați de posibilitatea infectării cu noul virus în drumul către școală.
Scenariul cursurilor mixte
- Pe locul al doilea în opțiunile părinților se află varianta mixtă, în care copiii alternează învățarea la distanță cu școala tradițională. Această variantă este preferată de aproape o treime (31%) dintre părinți, în special, pentru elevii din ciclurile gimnazial și liceal, precum și pentru cei care locuiesc în orașele mari și foarte mari ale țării.
- În cazul în care elevii ar trebui să își împartă timpul acordat cursurilor, parțial de acasă și parțial față-în-față, mai mult de 9 din 10 părinți sunt de părere că anumite materii ar trebui predate prioritar în timpul orelor față-în-față.
- Printre ele se numără în primul rând matematica, limba și literatura română și limbile străine. În plus, părinții elevilor de clase primare doresc ore de dezvoltare personală pentru copiii lor, iar pentru cei de gimnaziu și liceu, ore de Informatică / TIC.
- În ceea ce privește încrederea în capabilitățile unităților de învățământ de asigurare a măsurilor necesare siguranței în acest scenariu, îngrijorarea părinților față de sănătatea copiilor lor crește pe măsură ce nivelul de încredere în capacitățile unităților de învățământ scade.
Scenariul cursurilor la distanță
- Doar 14% dintre părinți aderă la cea de-a treia variantă de desfășurare a cursurilor în noul an școlar, respectiv continuarea cursurilor exclusiv online, așa cum s-a întâmplat în timpul stării de urgență.
- Conform opiniei părinților, această variantă este și cel mai puțin adecvată pentru copiii lor (2.7 puncte din 7). Părinții elevilor de gimnaziu și din clasele mai mici tind totuși să accepte mai ușor această formă de desfășurare a cursurilor, comparativ cu cei din clasele de liceu.
- Reticența părinților față de învățământul online este generată, în primul rând, de lipsa socializării (65% dintre părinți), de timpul prelungit petrecut în fața calculatorului (58%) și de neatenția la lecții (54%).
- În cazul în care s-ar opta pentru această variantă, părinții elevilor propun o serie de măsuri care ar îmbunătăți învățarea la distanță, ce țin mai ales de interacțiunea cu cadrele didactice: sprijinul constant al profesorilor (47%), interacțiunea zilnică (45%) și feedbackul constant al acestora (39%) reprezintă modalitățile principale prin care copiii pot beneficia de o învățare de calitate, de acasă.
- Înregistrarea video a cursurilor pentru acces facil la conținut (39%), asigurarea echipamentelor pentru școala online (35%) și a materialelor de lucru printabile sau tipărite (34%) reprezintă modalități suplimentare prin care copiii pot fi susținuți atunci când învață de acasă.
- Totodată, în acest scenariu, o parte dintre limitări constau în bariere de ordin tehnologic, în timp ce altele au legătură cu situația familială. Lipsa resurselor tehnice necesare școlii online este o problemă consemnată de aproape 2 din 10 părinți, în timp ce 1 din 3 nu au posibilitatea de a sta acasă cu copiii și a-i sprijini în procesul de învățare la distanță.
Cercetarea măsoară și gradul de încredere al părinților în autorități. Astfel, încrederea în autoritățile centrale este una scăzută (de doar 3 din 7 puncte), în timp ce încrederea în autoritățile locale (primării și consilii locale) este de 3.4 puncte. Încrederea în capacitatea unităților școlare de a aplica măsurile necesare siguranței sănătății copilului în cazul reluării cursurilor față în față este moderată, de 4.1 din 7.
Studiul ”Back to School Post-Covid” a fost realizat pe un eșantion de 1067 de persoane, datele fiind colectate între 26 iulie și 3 august 2020. Nivelul de încredere este de 95%, iar eroarea admisă este de +/-3%.
Studiul complet poate fi accesat AICI.
