Mai mult de două treimi (68%) dintre părinți cred că digitalizarea poate îmbunătăți calitatea educației, iar 27% văd dovezi ”clare” că reforma digitală funcționează în prezent, arată un studiu dat publicității joi de Federația Națională a Părinților – EDUPART, în cadrul unui eveniment organizat la Palatul Parlamentului, relatează Agerpres.
Cercetarea arată că, în mediul urban, unul din trei părinți este mai critic față de sistemul de educație, deși are resurse mai mari, scepticismul urban derivând din contactul direct cu ”ineficiențele, nu din neîncredere structurală”.
”Există două mari orientări educaționale: una tradițională (gramatică, religie, istorie) și una modern-pragmatică (informatică, limbi străine, științe). Împreună explică 65% din variația valorilor educaționale”, indică studiul.
Totodată, 54% dintre părinți sprijină simultan valorile morale și competențele moderne.
Conform studiului există trei profiluri distincte de părinți: tradiționaliști – 46%, mai ales din mediul rural; pragmatici – 38%, axați pe utilitate și piața muncii; civici – 16%, asociați cu educația superioară și valori democratice.
Părinții civici au cea mai mare încredere în școală și în profesori, relevă același studiu.
În mediul rural, lipsa comunicării este percepută ca indiferență, în timp ce în urban este interpretată ca lipsă de transparență.
Aproape două treimi (64%) dintre părinți cred că familia este principalul responsabil pentru prevenirea consumului de droguri, în timp ce doar 22% indică statul sau autoritățile, iar 9% – școala.
Potrivit cercetării, părinții cu un nivel ridicat de încredere în stat au o probabilitate de 2,8 ori mai mare să considere că autoritățile trebuie să intervină.
”Educația profesională este sprijinită în special de părinții cu venituri mici (+37% față de media națională). Pentru aceștia, formarea profesională e mai degrabă strategie de supraviețuire decât alegere vocațională. Părinții cu studii superioare tind să respingă educația profesională (-0,24 coeficient logistic). Ei o percep ca ‘opțiune de risc’ pentru mobilitatea socială. Mediul rural are un capital moral mai mare decât civic. Responsabilitatea și disciplina sunt mai valorizate decât participarea și gândirea critică”, mai arată studiul.
Totodată, relevă studiul, 74% declară că au ”încredere mare” în școală, față de doar 39% în administrația locală și 27% în minister.
Opt din 10 părinți susțin că ”școala este cea mai sigură investiție pentru viitorul copilului”, educația rămânând un simbol al speranței colective, nu doar un serviciu public.
Doar 36% dintre părinți cred că reforma curriculară a fost explicată clar.
De asemenea, studiul relevă că deficitul de comunicare devine principalul obstacol al reformei, nu conținutul acesteia.
”În ansamblu, părinții definesc educația ca spațiu de stabilitate și recunoaștere, nu doar de învățare. Într-o societate tensionată, școala rămâne unul dintre ultimele locuri unde încrederea se mai poate reconstrui”, este una dintre concluziile sondajului.
Colectarea de date a fost realizată de Federația Națională a Părinților – EDUPART, în perioada aprilie – iunie 2025, având la bază un eșantion de 19.183 de părinți despre care s-au cules informații despre mediu de rezidență (urban/rural), regiune istorică, nivel educațional, vârstă și sex.
Instrumentul de cercetare a fost un chestionar standardizat aplicat online, incluzând 30 de întrebări tematice despre: comunicarea școală-părinte, satisfacția față de instituțiile educaționale, percepțiile despre reformă și digitalizare, orientările valorice privind disciplinele școlare, atitudinile față de educația profesională.
Datele au fost ponderate pentru a asigura reprezentativitatea populației de părinți cu copii în învățământul preuniversitar, conform structurii INS 2024.
