Acasă Educația la zi Schimbări la concursul de Titularizare. Daniel David: Propunerea pe care o fac...

Schimbări la concursul de Titularizare. Daniel David: Propunerea pe care o fac încearcă să susțină punctele bune și să elimine punctele proaste

0

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a prezentat, luni, raportul de diagnostic al sistemului de educație și cercetare din România, în care sunt incluse mai multe propuneri de reforme. În zona preuniversitară, una dintre acestea vizează schimbarea concursului de titularizare.

”Trebuie să abordăm serios problema titularizării. Uneori, profesorii buni care, la examenul actual de titularizare, obțin, note mari nu reușesc să obțină o poziție de titular, trebuie să dea examenul de mai multe ori, un examen complicat și birocratic. Cred că trebuie să avem curajul să spunem că, da, acest sistem pe care îl avem are unele avantaje. Odată ce ai devenit titular în sistem, ești mai protejat, poți să circuli mai ușor în sistem de la o unitate școlară la alta, dar în același timp are și foarte multe dezavantaje.

Birocrația, faptul că oameni buni sunt puși să dea examenul de mai multe ori pentru a obține o poziție adecvată într-o unitate școlară. Propunerea pe care am să o fac încearcă să susțină punctele bune și să elimine punctele proaste”, a spus Daniel David în conferința de presă în care a prezentat „Raportul de diagnostic al educației și cercetării din România. Realizările prezente și implicații pentru noi reforme în domeniu (Raportul QX)”.

Ce propune ministrul:

  • ”Discuțiile sunt la nivel de viziune, la nivel de principii. Iată care sunt principiile pentru regândirea titularizării: cred că este foarte util să avem un examen național care să permită licențierea didactică. Adică ai dat acel examen și dacă ai luat peste nota 7, ai devenit licențiat în sistem. Dacă ești licențiat în sistem, poți să participi la concursurile organizate pe poziții pe perioadă determinată sau nedeterminată de unitățile școlare.”
  • ”Dacă ai ocupat o poziție pe nedeterminat, ești titular pe poziția respectivă și licențiat în sistem. Pentru totdeauna? În principu, da, dacă îți faci treaba. Cred că, la 5 ani, trebuie făcute evaluări prin raportare la niște standarde minime. Dacă nu sunt îndeplinite standardele, ai o perioadă remedială, de 1 sau 2 ani, în care trebuie să îndeplinești standardele. Dacă nu le îndeplinești, atunci e cazul ca acea poziție pe nedeterminat să nu mai fie pe nedeterminat.”
  • ”Dacă ai dat concurs pe o perioadă determinată, de la un an la altul, tu poți să-ți menții poziția respectivă, cât este activă poziția în unitatea școlară, pe baza evaluării, pe care ți-o face cine?! Unitatea școlară. Și o să gândim o metodologie-cadru, astfel încât evaluarea să nu fie numai făcută de profesori, să fie o evaluare complexă, în care să fie și feedback-ul părinților, colegilor, de ce nu, feedback-ul elevilor. Și atunci, un om care ocupă o astfel de poziție rămâne încă un an, după primul an, încă un an după al doilea an, dar pe baza evaluării pe care o face unitatea școlară.”
  • ”Și foarte important: dacă poziția respectivă devine viabilă pentru ce numim astăzi titularizare, adică patru ani, să spunem, sau cinci ani, în zona de învățământ primar, se transformă într-o poziție pe nedeterminat. Cred că este un lucru corect. Vedeți, transformarea din determinat pe nedeterminat se face pe baza unei valori de calitate și pe care o face cine? Tocmai unitatea școlară unde tu lucrezi și care știu că, dacă nu ești bun, nu are sens să-ți dea de la an la an prelungire, pentru că la un moment dat se vor trezi cu tine pe perioadă nedeterminată acolo. Și cred că este un mecanism elegant și cinstit pentru oamenii care vor să intre în sistemul preuniversitar.”
  • Locurile care nu se acoperă de către cei care au titlu de licențiat în sistem evident că se scot la concurs în regimul de suplinire pentru cei care la acel examen de licențiere au luat undeva între 5 și 6,99. Și, dacă nici așa nu se ocupă, cum se întâmplă și acum, se scot de către unitatea școlară în regim de plată cu ora și printr-o metodologie pe care o să o stabilim tot la nivel de minister, să asigurăm niște standarde minimale și acolo. Cred că este o situație elegantă, ținând cont de faptul că avem nevoie de oameni în sistem (…), prin faptul că vrem să valorizăm oamenii buni care obțin note mari și acum la examenul de titularizare sau la examenul de licențiere, și prin faptul că ducem decizia în final spre unitatea școlară care îți dă postul pe determinat sau pe nedeterminat.”
  • ”Sigur că ce este important, cum se întâmplă și acum, vom spune foarte clar școlilor: să scoți toate posturile, nu le ții pentru plata cu ora, că dacă apar, după ce ne-ai spus că ai anunțat toate posturile, nu le mai bugetăm. Deci, e un lucru foarte important prin care cumva ne asigurăm că unitățile școlare vor anunța toate posturile disponibile. Este un sistem pe care îl gândim, astea sunt principiile, detalierea și implementarea operațională o să o discutăm, inclusiv cu sindicatele, cu colegii din sistem și cu alți specialiști interesați, dar pornind de la aceste principii care eu cred că rezolvă problemele pe care le avem în acest moment în sistem.”

Ce scrie ministrul Educației în „Raportul de diagnostic al educației și cercetării din România. Realizările prezente și implicații pentru noi reforme în domeniu (Raportul QX)” la capitolul ”Angajarea în sistemul educațional”: 

  • ”În acest moment sistemul de titularizare are avantaje și dezavantaje. Avantajele principale se referă la stabilizarea cadrelor didactice și la flexibilizarea transferurilor în acest cadru. Aceste avantaje trebuie păstrate. Dezavantajele sunt legate de procedura birocratică a examenului, care, adesea, trebuie repetată prea des de către unii candidați care nu obțin titularizarea și de faptul că pozițiile de perioadă determinată nu sunt protejate prin calitatea actului educațional al celui care ocupă postul și nu se pot transforma în poziții pe perioadă neterminată în baza calității actului educațional al celui care ocupă postul.
  • În condițiile în care sistemul educațional suferă (și va suferi și mai mult în anumite domenii – ex. științe) de absența cadrelor didactice calificate și de calitate, sistemul actual nu este unul adecvat.
  • Sistemul propus aici menține avantajele existente, elimină dezavantajele și aduce elemente suplimentare de calitate și descentralizare decizională cu responsabilizarea unităților școlare. Ideea centrală este că pozițiile pe perioadă determinată, care nu sunt rezervate în condițiile legii, se tratează în logica tenure-track, acestea putând deveni poziții pe perioadă nedeterminată în funcție de viabilitatea lor și de calitatea cadrului didactic (evaluată complex de beneficiarii principali!).
  • Principiile de bază sunt următoarele (vor fi operaționalizate printr-o procedură detaliată a ministerului, unde lucrurile se mai pot nuanța/adapta):
    • În etapa I, ministerul organizează anual un examen național pentru licențierea în învățământ.
    • Toți candidații care obțin cel puțin nota 7 devin licențiați în cariera didactică, conform legii, și au automat dreptul de a ocupa un post pe durată nedeterminată în sistem. Examenul nu trebuie repetat, admiterea în cariera didactică se face o singura dată.
    • Licențiații pot participa ulterior, în orice moment al carierei, la concursurile pentru posturile disponibile, organizate de unitățile școlare. Concursurile se pot organiza la nivelul unității școlare sau într-un centru de concurs care reunește mai multe unități școlare care nu au resursele necesare organizării concursurilor (ex. infrastructură, resursă umană calificată), după o metodologie-cadru care va fi stabilită de minister.
    • Toate posturile disponibile în unitățile școlare, pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă determinată, cu normă didactică completă sau cu minimum 50% din norma didactică completă, se anunță public de către minister.
    • Posturile libere pe perioadă determinată pot să fie rezervate în condițiile legii sau nerezervate (tenure-track).
    • Posturile care nu sunt anunțate ca disponibile la concurs nu se bugetează dacă apar ulterior, decât în situații excepționale (ex. ieșirea legală din sistem, pe perioadă nedeterminată sau determinată).
    • Licențiații care obțin post pe perioadă determinată își păstrează postul dacă viabilitatea acestuia este prelungită anual de către unitatea școlară, cu condiția unei evaluări interne pozitive, organizată după o metodologie cadru stabilită de minister.
    • Licențiații care obțin post pe perioadă determinată – tenure-track – își păstrează postul pe perioadă nedeterminată, cu acordul unității școlare, în baza unei evaluări interne, organizată după o metodologie cadru stabilită de minister, dacă acesta devine viabil prin prisma criteriilor pentru posturile pe perioadă nedeterminată.
    • Cei angajați pe perioadă nedeterminată (titulari) sunt evaluați pe baza unor standarde minimale la fiecare 5 ani. Un calificativ nesatisfăcător pentru cadrul didactic va conduce la parcurgerea unor formări obligatorii gratuite, finalizate cu o evaluare riguroasă – dacă această evaluare nu este trecută în timp de doi ani, contractul nu va mai fi pe perioadă nedeterminată.
    • În etapa a II-a, posturile neacoperite în prima etapă de licențiații se scot la concurs și pot participa toți cei care la examenul de licențiere în cariera didactică au luat nota între 5 și 6,99 în ultimii 3 ani, ocupându-le în regim de suplinitori.
    • Posturile rămase neacoperite și după etapa a II-a sunt oferite în regim de plata cu ora de fiecare unitate școlară, după o procedură ce va fi stabilită de minister.”

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, preciza, în urmă cu o săptămână, că „Raportul de diagnostic al educației și cercetării din România. Realizările prezente și implicații pentru noi reforme în domeniu (Raportul QX)”, are ”o parte de diagnostic, care se bazează pe date”, dar și ”o parte de propuneri de reforme – unele ghidate de date (dar adesea nu avem suficiente cercetări relevante pentru a implementa doar politici bazate pe dovezi), altele de bune practici europene/internaționale, iar altele de analizele mele reflexive”.

Conform ministrului, raportul se numește ”QX” pentru că ”țintește să propună un sistem de educație-cercetare, prin care, prin problematizări adecvate (Questions), țara să poată să confrunte necunoscutele (X) viitorului”.

Ministerul Educației și Cercetării a anunțat că prezentarea raportului va fi urmată, pe parcursul săptămânii, de o dezbatere a acestui document de viziune și strategie, fiind invitați să participe specialiști și reprezentanți ai ecosistemului educațional și de cercetare.

Citește și: Raportul de diagnostic al educației și cercetării, prezentat pe 19 mai. Daniel David: Raportul QX are o parte de diagnostic și o parte de propuneri de reforme

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.