Copiii vin la școală doar cu o sticlă de apă și încălțămintea de interior. Toate materialele și resursele necesare sunt păstrate la școală. Fiecare elev are propriul vestiar unde își poate depozita lucrurile. Nu guvernează în jurul temelor pentru acasă zilnic, ci un elev poate avea teme la matematică într-o zi, în timp ce altul poate avea teme la comunicare, iar un alt elev poate să nu aibă deloc teme. Clasele sunt organizate în așa fel încât să favorizeze mișcarea, creativitatea și confortul. Elevii nu își cunosc notele, notele sunt puse doar în catalogul digital și sunt vizualizate doar de către părinți. Mădălina Moise este învățătoare la Școala ERI Brașov – o școală privată care urmează modelul educațional finlandez – și povestește cum li se predă elevilor fără să li se implementeze competitivitatea. Fiecare profesor alege activități de mindfulness, iar în clase sunt organizate colțuri de respirație, de gestionare a furiei sau de calmare.
Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare a plasat Finlanda pe locul patru în lume cu cel mai bun sistem educațional începând cu 2019. La un search distanță, Finlanda s-a clasat constant pe locuri înalte în studiul PISA, care compară sistemele educaționale naționale la nivel internațional, deși în ultimii ani Finlanda a fost dislocată de la vârful absolut. În studiul din 2012, Finlanda s-a clasat pe locul șase la citit, pe locul doisprezece la matematică și pe locul cinci la științe, în timp ce în studiul din 2003, Finlanda a fost pe primul loc atât la științe, cât și la citit și pe locul doi la matematică. Învățământul terțiar al Finlandei a fost, de asemenea, clasat pe primul loc de Forumul Economic Mondial.
Sunt foarte multe întrebări cu privire la sistemul finlandez din România și cum este acesta implementat, respectând totuși programa națională. Cu toții auzim că sistemul acesta finlandez este unul dintre cele mai bune din lume, dar în egală măsură nu toți oamenii înțeleg de ce. Mădălina Moise, tânăra învățătoare, explică cum elevii sunt cei care dirijează activitățile și cum își îmbunătățesc abilitățile atunci când sunt în centrul învățării și când colaborează.
Educația altfel: „Trăim copilăria. Pregătim viitorul”
Sunt școli în România care aplică o metodologie de inspirație finlandeză, adaptată la curriculumul românesc, cu o abordare centrată pe nevoile fiecărui copil. Aici, profesorii sunt valoroși, creativi și implicați, iar accentul cade pe crearea unui parteneriat strâns între părinți, copii și profesori.
Înscrierea elevilor se face digital. Completarea cererii nu garantează automat înmatricularea copilului. Părinții și copilul sunt invitați la o întâlnire cu membrii comisiei și psihologul școlii. Această întâlnire are un scop benefic, nu de presiune, ci de a discuta așteptările, metodologia educațională și detaliile organizatorice. În plus, copilul va fi evaluat din punct de vedere cognitiv, socio-emoțional, relațional tocmai pentru a înțelege mai bine nevoile sale educaționale.
Clasele sunt cu un număr mic de elevi (18 de elevi), ceea ce permite profesorilor să ofere atenție individuală și să adapteze predarea nevoilor fiecărui elev. Educația se concentrează pe competențe reale, folosind proiecte și activități interdisciplinare care stimulează colaborarea și gândirea critică. Deși evaluarea este constantă, elevii nu simt presiunea constantă a notelor și examenelor, ceea ce contribuie la motivația intrinsecă și la reducerea stresului.
În multe sisteme de învățământ, elevii par din ce în ce mai puțin interesați de școală, iar acest lucru este determinat adesea de o combinație de factori: curriculum rigid, metode de predare neadaptate nevoilor generațiilor actuale și un accent exagerat pe evaluare.
„Tehnologia poate facilita accesul la resurse interactive, videoconferințe, cursuri online și jocuri educative, toate acestea captând mai bine atenția elevilor. Platformele educaționale pot transforma lecțiile tradiționale în experiențe captivante și pot susține învățarea individualizată. Elemente de jocuri, badge-urile și provocările pot transforma lecțiile în activități mai atractive, iar elevii pot să-și atingă obiectivele în mod progresiv”, adaugă tânăra învățătoare.
Oferirea unor cursuri opționale care răspund intereselor elevilor (robotică, design, artă, teatru, dans, arhitectură, scriere creativă) poate spori motivația intrinsecă, ajutându-i să învețe pentru plăcerea descoperirii.
O alternativă educațională în detrimentul sistemului tradițional
Micuța Mădălina nu avea un vis concret legat de o meserie anume, însă își dorea mereu să facă ceva care să aibă un impact semnificativ, fie la nivel de comunitate, fie la nivel național sau chiar internațional. Deși nu se vedea neapărat în rolul de profesor pe atunci, voia să contribuie la o schimbare. O face semnificativ în rândul elevilor. „A fi dascăl înseamnă să inspiri, să ghidezi și să creezi un mediu în care fiecare elev să își descopere potențialul. Înseamnă să ai răbdare, să fii empatic și să nu încetezi niciodată să înveți tu însuți. Este o responsabilitate profundă de a modela nu doar minți, ci și caractere și de a lăsa o amprentă pozitivă asupra viitorului. A fi dascăl înseamnă să iubești ceea ce faci, să emani bucurie, bunătate, dragoste, generozitate.”
Până acum, Mădălina (foto) a lucrat în două instituții de învățământ. Prima sa experiență a durat aproximativ 5 ani, iar în prezent este în al treilea an la Școala Primară Româno-Finlandeză Brașov, cunoscută sub numele de ERI. Stilul tradițional nu i se potrivește mai deloc. „Simțeam că îmi doresc ceva diferit, mai inovator. Astfel, am ales să îmi realizez atât licența, cât și disertația pe teme legate de sisteme alternative de educație. Prima instituție în care am lucrat a fost dedicată abordărilor alternative. Aici, la Școala ERI, mă simt cel mai bine. În prezent, sunt implicată într-o formare în Finlanda, ceea ce îmi îmbogățește cunoștințele și perspectivele asupra educației”, explică învățătoarea.
„Pe insula mea” – jocul preferat al clasei a II-a
Catedra învățătoarei din clasă reflectă stilul și filosofia sa educațională. Sala de clasă îi este oglindă și este un spațiu în care se regăsesc nevoile copiilor săi. Consideră că fiecare elev trebuie să se simtă confortabil, să își exprime ideile și să învețe.
„La clasa noastră, avem o bibliotecă proprie, organizată pe 5 etaje, care este mereu o sursă de bucurie pentru noi. În fiecare lună, biblioteca este actualizată cu cărți noi, astfel încât elevii să aibă acces constant la materiale proaspete și interesante. Această abordare încurajează cititul și explorarea literaturii, sprijinind dezvoltarea lor intelectuală și creativă”, adaugă cadrul didactic care predă la clasa a II-a.
Pentru a evita ca lecțiile să devină anoste, Mădălina caută jocuri care să capteze atenția elevilor. Folosește instrumente muzicale, percuție corporală și metoda „parola zilei” pentru a crea un mediu dinamic și interactiv. Unul dintre jocurile lor preferate se numește „Pe insula mea”.
„Elevii trebuie să descopere regula jocului, regulă pe care eu nu am voie să o dezvălui. De exemplu, regula poate fi să aducă pe insula mea doar obiecte care au două silabe sau care sunt roșii. Ei trebuie să îmi arate, prin încercări, ce obiecte corespund regulii, ceea ce încurajează creativitatea și gândirea critică. Aceste activități nu doar că le captează atenția, ci și contribuie la învățarea prin distracție.”
Școala fără teme și ghiozdane
Sunt zile când unii dintre ei nu au de lucru suplimentar, plus că școala funcționează fără ghiozdane. Fiecare elev are dulapul și vestiarul său, acolo unde își poate depozita lucrurile. Elevii vin la școală doar cu o sticlă de apă și cu încălțăminte de interior, ceea ce contribuie la un mediu de învățare mai organizat și mai confortabil.
„Un elev poate avea teme la matematică, în timp ce altul poate avea teme la comunicarea în limba română, iar un alt elev poate să nu aibă deloc teme. Această abordare personalizată le permite să se concentreze pe zonele în care au nevoie de mai multă practică, sprijinind astfel învățarea individualizată.”
Principiile oricărui sistem sănătos pot fi traduse prin centrarea pe copil (competențe academice, sociale, emoționale), iar în România încă ne încăpățânăm să fim centrați pe profesor și pe curriculum, pe note și pe evaluări. Învățătoarea pune note, dar elevul nu este informat direct despre acestea. „În schimb, el află la ce a reușit foarte bine și unde mai are de îmbunătățit. Acest sistem de evaluare pune accentul pe progres și dezvoltare, în loc să se concentreze strict pe o calificativ care, de multe ori, nu are semnificație concretă pentru ei.”
Elevii săi studiază teme reale și complexe, integrând cunoștințe din mai multe discipline. Accentul este pus pe rezolvarea de probleme și pe învățarea prin experiență. Promovează lucrul în echipă, dezvoltarea competențelor sociale și participarea activă a elevilor. Încurajează comunicarea și schimbul de idei între elevi, autonomie în viața de zi cu zi, dar și responsabilitate. „Elevii sunt încurajați să ia decizii legate de propriul proces de învățare, să își planifice activitățile și să fie responsabili pentru rezultatele lor. Feedbackul este constant și constructiv, fără a se pune accent pe notele formale. Evaluarea este mai degrabă un instrument pentru a îmbunătăți învățare”, explică Mădălina Moise.
Clasa sa este organizată în așa fel încât să favorizeze mișcarea, creativitatea și confortul. Mobilierul și dispunerea spațiului sunt flexibile, adaptate activităților.
Activități de mindfulness la clasa a II-a
Fiecare profesor alege activități de mindfulness, ele joacă un rol important în formarea obiceiurilor pozitive și promovarea stării de fericire. Sunt colțuri de respirație, de furie sau de calmare în clase. Într-o clasă, colțul de relaxare devine refugiul preferat al copiilor. Un astfel de colț aduce un echilibru între joacă și învățare, oferindu-le elevilor un spațiu sigur unde să se relaxeze și să-și încarce bateriile.
„Aici, elevii se destind pe perne moi, pufuri colorate. Rafturile sunt pline de cărți ilustrate și jocuri educative, iar decorul este vesel lângă geam, cu multe plante verzi. Micile plante și desenele adaugă un plus de calm, iar un panou special îi invită să-și exprime emoțiile prin desene sau mesaje”, adaugă Mădălina.
„Două exerciții pentru respirație și relaxare ar fi: Respirația curcubeu – Copiii respiră adânc, imaginând fiecare culoare a curcubeului pe rând. Îi ajută să se concentreze și să se calmeze. Ascultă sunetele – Cu ochii închiși, copiii ascultă atent sunetele din jur pentru un minut. Această activitate le dezvoltă răbdarea și atenția la detalii”, exemplifică învățătoarea.
Școala părinților
Învățătoarea organizează sesiuni cu părinții la o frecvență bine stabilită. Întâlnirile obligatorii cu părinții au loc de două ori pe an, atât în format individual, cât și de grup. „De asemenea, organizăm de trei ori pe an sesiuni de lucru tip „școala părinților”, unde abordăm subiecte relevante pentru educația copiilor. În plus, sunt deschisă să organizez întâlniri ori de câte ori este nevoie pe parcursul anului. De exemplu, am o familie care vine lunar la consiliere, ceea ce ne permite să discutăm în detaliu despre nevoile și progresele elevului”, specifică Mădălina.
Comunicarea cu părinții nu se limitează doar la întâlnirile formale, spune tânăra învățătoare. Este o școală modernă, în trend și în acord cu noutățile și astfel se folosește platforma digitală Kinderpedia pentru a menține o legătură constantă. Prin intermediul „școlii părinților”, părinții sunt la curent cu tot. Orice nelămurire este clarificată. De ambele părți se dorește să se construiască o punte ce are în mijloc copilul, unde educația este asupra lui, fără să se abată de la valori sănătoase nicio parte.
„Aceasta ne permite să transmitem informații importante, să partajăm progresele elevilor și să discutăm diverse aspecte legate de activitățile din clasă. Prin intermediul acestei platforme, părinții pot fi la curent cu tot ce se întâmplă, facilitând astfel o colaborare eficientă și deschisă”.
Joc și joacă, indiferent de vârstă
Copiii petrec cel puțin o oră și jumătate în aer liber, în fiecare zi pune la un loc pauzele și diversele activități. Învățătoarea oferă un mediu de învățare dinamic și conectat cu natura. Orele sunt de 45 de minute, pauzele între 15-30 minute. Atât ea, cât și restul colegilor de catedră au libertate în alegerea metodelor și materialelor, adaptându-se mai bine la nevoile elevilor și încurajând creativitatea. Se oferă feedback, iar ludicul nu dispare.
Învățătoarea explică 2 jocuri utilizate ca feedback „Semaforul” – „Elevii folosesc post-it-uri colorate (verde, galben, roșu) pentru a exprima cât de bine au înțeles o activitate. Profesorul vede rapid unde sunt nevoi de clarificare. Regula jocului <Doi plus unu> ar fi că elevii trebuie să își ofere reciproc două aprecieri și o sugestie de îmbunătățire. Activitatea încurajează aprecierile constructive și dezvoltă abilitățile de comunicare.”
Copiii învață să se ajute reciproc, să colaboreze și să crească împreună, iar evaluarea se bazează pe progresul personal și pe dezvoltarea continuă. Mediul școlar le permite să înflorească fără teama de eșec și să-și descopere cu adevărat pasiunile și abilitățile.
„Într-un mediu colaborativ, elevii nu se simt presați să fie <cei mai buni>, ci se concentrează pe îmbunătățirea personală și pe cum pot contribui la succesul grupului. Acest lucru creează un climat de încredere, deschidere și creativitate, spre deosebire de competiția care poate genera stres și tensiune. Colaborarea îi învață pe copii că succesul vine adesea din munca în echipă și sprijinul celorlalți”.
Curriculumul este adaptat la nevoile actuale. Programa școlară include management financiar, comunicare, educație civică, gândire critică. Materiile pot fi prezentate sub formă de teme interdisciplinare, ajutând elevii să înțeleagă conexiunile dintre domenii și să-și formeze abilități de viață.
Credit foto: Ema Tănase
Citește și:
- Copiii încep ora cu dans și rezolvă „povești matematice”. Învățătorul îi face să vină cu drag la școală și aplică metode descoperite împreună
- Orele de matematică sunt mai captivante. Metoda prin care o învățătoare transformă lecțiile „într-un prilej de bucurie și curiozitate”
- Ziua începe la școală cu știrile dimineții. Clasa în care elevii sunt pregătiți pentru succes în viață și au responsabilități: liderul stării de bine sau asistentul profesorului
