Structura examenului la Matematică din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, cu nota 7 obținută pe subiectele de tip grilă, este ”tragică”, ”extrem de păguboasă”, iar Ministerul Educației ar trebui să o schimbe, consideră Sorin Haiduc, profesor de matematică și director Merito 2022. Profesorul spune că această structură de examen ”evaluează norocul sau șansele” și nu raționamentul matematic și propune ca subiectele-grilă să fie până la nota 4. În plus, Sorin Haiduc susține introducerea unui prag minimal de accedere la liceu, fiind ”o motivație în plus pentru copii să se pregătească pentru examen”: ”Atâta vreme cât nu avem acest prag, lucrurile vor degenera.”
Sorin Haiduc, profesor de matematică şi director al Colegiului Naţional Pedagogic „Preparandia – Dimitrie Ţichindeal” Arad, a vorbit despre structura subiectelor la Matematică, despre notele mici și cauzele acestora în cadrul dezbaterii ”Cronica Evaluării Naţionale 2024”, organizate marți, 9 iulie, de Casa Corpului Didactic Galaţi şi proiectul Merito, după publicarea rezultatelor finale la Evaluarea Naţională 2024.
În primul rând, profesorul a arătat că structura subiectelor ”este extrem de previzibilă” și ”îi determină pe profesori să facă pregătire strict pe structura examenului”: ”Foarte mulți dintre ei nu mai fac matematică la clasă. Ei fac rețetarul de pe rețeta examenului și se duc pe subiecte și le rezolvă cu copiii în așa fel să se asigure că acea grilă este făcută cât de cât.”
Sorin Haiduc a invocat apoi ”lipsa de motivație și de interes a copiilor”, lucru care ”se vede la simulare” și abia atunci copiii ”își dau seama că totuși, ca să acceadă la un liceu bun, ar trebui să se pregătească”. Analiza făcută în continuare de profesorul din Arad:
”Deci, unul dintre motive ar fi structura examenului și eu iarăși aș trage un semnal de alarmă: din discuțiile pe care le-am avut cu colegii mei, această structură a examenului, în care ajungi până la nota 7 pe grilă, nu este păgubosă, este tragică. Dacă ministerul nu va lua măsuri să schimbe… Nu înțeleg de ce a fost schimbată structura examenului de acum 4 ani, aceea cu o grilă de 7 puncte.
Copiii știți ce fac? Se mulțumesc și spun: la grilă – rezolv grila, ajung la 7, mai fac acolo câte 2-3 subpunctulețe și ajung la 8, iar 8 este arhisuficient ca să ajung la orice liceu rezonabil. Deci, ei nu mai sunt motivați să se pregătească.
De asemenea, la clasă, mulți dintre ei nu mai fac matematica adevărată, cu raționament, pentru că această structură de examen nu verifică, nu evaluează raționamentul matematic. Repet, evaluează norocul sau șansele, modul în care copiii își exercită șansa de a da un răspuns corect. (…) Prin urmare, din discuțiile, repet, cu colegii mei din școală, de la școlile din Arad, colegii mei de matematică, tragem semnalul ca ministerul să schimbe dacă vrea ca lucrurile să se rezolve, să se remedieze, să schimbe structura acestui examen la matematică. Este extrem de păguboasă.
Al doilea motiv, tot lipsa de motivație, este absența acelui prag minimal pentru a accede la liceu. Copilul știe că, indiferent ce medie va avea, el va ajunge la un liceu, pentru că absenții și cei care iau note foarte-foarte mici ajung să acopere locurile de la școala profesională. Prin urmare, și un copil cu media 2 poate să meargă liniștit la o clasă de matematică-informatică.
Este de prisos să analizăm noi acum pentru că ne legăm de <performanțele> unor licee cu 0% promovați. Săracii colegii noștri, dacă au copii care au intrat cu nota 3, cu nota 4, nici să fie geniul matematicii sau geniul profesoratului în matematică nu reușesc să îl scoată pe acel copil să ia Bacalaureatul. Prin urmare, consider că acest prag este absolut necesar. Ar însemna o motivație în plus pentru copii ca să se pregătească pentru acest examen. Atâta vreme cât nu avem acest prag, lucrurile vor degenera.
Și grila sau sistemul actual este în defavoarea copiilor buni, pentru că o mică greșeală de 50 de sutimi înseamnă 25 de sutimi la media generală, care te poate arunca în sus sau în jos cu 3-400 de locuri, poate la București și cu 500-1000 de locuri. Îți poate schimba total traiectoria. Eu aș propune, împreună cu colegii mei, să rămână grilă până la 3 puncte, adică până la nota 4, cu subiecte, cu puncte, probleme, exerciții simple, relativ simple, de bază, urmând ca toate celelalte să evalueze un raționament matematic, adică ceea ce urmărim noi la matematică. Avem în față un cerc vicios din care trebuie să ieșim, dar este rolul ministerului să țină seama și de ce spunem noi, profesorii de matematică, pentru ca lucrurile să se regleze.”
De asemenea, Simona David-Crisbășanu, reprezentant al Coaliției pentru Educație, a susținut, în cadrul dezbaterii, nevoia de revizuire a examenului de la sfârșitul clasei a VIII-a: ”Noi, la coaliție, punem sub semnul întrebării acest examen. Evaluarea Națională considerăm că nu este bine venită ca examen cu miză mare la finalul clasei a VIII-a, și doar la română și matematică. Descurajează practic alte materii și poate mai potrivită ar o fi o evaluare de tipul celor de la clasele a II-a, a IV-a, a VI-a, astfel încât să ne uităm la gradul de literație, de numerație, la competențele de bază, în ce măsură ajung copiii să aibă aceste competențe esențiale, la finalul gimnaziului. (…) E necesară revizuirea acestui tip de examen.”
Citește și:
- Evaluare Națională 2024. Peste 14.700 de note au crescut după contestații. Diferențe mai mari de 2 puncte, în cazul a cinci lucrări
- Evaluare Națională 2024. Aproape jumătate dintre elevii din mediul rural au luat note sub 5 la Matematică. O medie de 10, într-o școală de la sat
- Colaborare în cancelarie pentru Evaluarea Națională. Antoneta Împuşcatu: Eu ajut profesorul de matematică. Aduc matematica în contextul fizicii
