Ceremonie la Palatul Cotroceni pentru promulgarea legilor educației. Klaus Iohannis: ”România Educată, proiectul meu de suflet, devine acum realitate”

Președintele Klaus Iohannis a semnat, marți, decretele pentru promulgarea legilor educației – Legea învăţământului preuniversitar şi Legea învăţământului superior – într-o ceremonie organizată la Palatul Cotroceni, la care au participat aproximativ 100 de persoane. „România Educată, proiectul meu de suflet și o prioritate a mandatelor mele, devine acum realitate prin intrarea în vigoare a noilor legi ale educației, care reglementează învățământul preuniversitar și pe cel superior”, a spus Iohannis, în fața invitaților. Printre cele mai importante schimbări aduse de Legea învățământului preuniversitar se numără introducerea unui examen de admitere la liceu, separat de Evaluarea Națională, și un nou tip de Bacalaureat. 

UPDATE Legea învățământului preuniversitar și Legea învățământului superior au fost publicate miercuri, 5 iulie, în Monitorul Oficial.

Ce a declarat președintele Klaus Iohannis în alocuțiunea susținută în cadrul ceremoniei de semnare a decretelor de promulgare a legilor educației (fragment):

• ”Legile pe care le-am promulgat astăzi pun bazele unei Românii care este conectată la evoluțiile secolului al XXI-lea și care beneficiază din plin de oportunitățile viitorului. (…) Ce prevăd, concret, noile legi ale educației și de ce sunt ele așa importante? În primul rând, își propun să rezolve carențele actualului sistem de învățământ, încurajând creșterea calității actului educațional, acordarea de sprijin și respect cadrelor didactice, sunt promovate investiții, cu prioritizarea zonelor defavorizate, se pune accent pe siguranța elevilor.”
• Legea învățământului preuniversitar include o serie de programe dedicate combaterii violenței școlare, asigurării accesului la hrană pentru elevii din medii dezavantajate, reducerii abandonului școlar și promovării sportului.
• Pachetul legislativ va transforma experiența elevilor, care vor avea trasee educaționale personalizate nevoilor proprii și vor fi susținuți să învețe în cel mai potrivit mod pentru ei, limitând astfel fenomenul analfabetismului funcțional.
• În ceea ce-i privește pe profesori, mai multe prevederi ale legii se adresează construirii unui nou model pentru cariera didactică, aceasta devenind o opțiune reală pentru tinerii absolvenți. Performanțele și dedicarea profesorilor vor fi recunoscute prin reduceri ale normei în cazuri bine fundamentate și prime acordate în momentul pensionării.
• Cadrele didactice care aleg să predea în comunitățile dezavantajate vor beneficia de prime de instalare, dar și de sprijin după începerea activității la clasă. Toți profesorii, indiferent de nivel, vor avea acces la formarea continuă.
• Există multe locuri în țară unde este greu să atragem personal didactic suficient. De aceea, pentru acele zone unde avem nevoie de cadre didactice pregătite să predea mai multe discipline, se introduce licența didactică cu dublă specializare. A fost o vreme când formula aceasta a funcționat foarte bine în sistemul educațional românesc și legile reiau tradiția care s-a dovedit a fi valoroasă.
• Am evidențiat doar câteva măsuri, dar lista schimbărilor din învățământul preuniversitar este una lungă. De la noua admitere la liceu, la modificările aduse Bacalaureatului și la diversitatea de programe de sprijin și de consiliere, aceste transformări ne oferă șansa de a schimba în bine școala românească.”

Printre participanții la ceremonia special organizată pentru promulgarea celor două legi  se numără membrii Guvernului, inclusiv ministrul Educaţiei, Ligia Deca, şi fostul ministru al Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, parlamentari și preşedintele CCR, Marian Enache.

Ce prevede Legea învățământului preuniversitar, adoptată de Parlament și trimisă la promulgare, în ceea ce privește admiterea la liceu și noul Bacalaureat:

Admiterea la liceu

Legea învățământului preuniversitar prevede posibilitatea ca liceele să organizeze un concurs de admitere în clasa a IX-a, pentru anumite specializări sau pentru toate specializările, pentru maximum 50% din numărul de locuri, începând cu generaţia de elevi înscrişi în clasa a V-a în anul şcolar 2023-2024 (cel mai devreme în 2027).

• ”După absolvirea învăţământului gimnazial, elevii susţin evaluarea naţională, obligatorie. Evaluarea naţională a absolvenţilor clasei a VlII-a constă în probe la disciplinele limba şi literatura română, matematică, respectiv limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile gimnaziale într-o limbă a minorităţilor naţionale, şi opţional pentru elevii care au studiat limba maternă conform art.60 alin.(5), fiind organizată conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
• Unităţile de învăţământ liceal pot organiza concurs de admitere în clasa a IX-a, pentru anumite specializări sau pentru toate specializările, pentru maximum 50% din numărul de locuri atribuite prin planul de şcolarizare, raportat la numărul de formaţiuni de studiu după susţinerea de către elevi a evaluării naţionale.”
• Până la 10% dintre locuri sunt ocupate prioritar, pe baza rezultatelor obţinute la evaluarea naţională şi conform opţiunilor exprimate, prin repartiţie computerizată, de către elevi cu dizabilităţi şi/sau CES, şi de către elevi de etnie romă.
• Locurile rămase neocupate după organizarea concursului şi repartizarea în urma acestuia se atribuie pe baza rezultatelor obţinute la evaluarea naţională, conform opţiunilor exprimate, prin repartiţie computerizată.
• În situaţia în care la concursul de admitere, pentru fiecare specializare, se înscrie un număr de elevi mai mic decât numărul locurilor scoase la concurs, unitatea respectivă
  nu are dreptul de a organiza concurs de admitere pentru specializarea respectivă în anul şcolar următor.
• Data desfăşurării concursului de admitere se stabileşte prin ordinul ministrului educaţiei privind aprobarea calendarului de desfăşurare a probelor evaluării naţionale, a repartizării şi admiterii în învăţământul liceal şi se face publică la începutul fiecărui an şcolar.
• Organizarea concursului şi criteriile de admitere se stabilesc prin hotărârea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, care se publică pe site-ul acesteia, la începutul fiecărui an şcolar. Concursul de admitere constă în administrarea a două probe, stabilite la nivelul unităţii de învăţământ, care vizează discipline aferente profilului/specializării.
• Probele pentru concursul de admitere sunt standardizate şi unice la nivel naţional, fiind elaborate sub coordonarea CNCE, pe baza programei şcolare, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
•  Pot participa la concursul de admitere elevii care au obţinut cel puţin nota 5 (cinci) la fiecare probă a evaluării naţionale. Candidaţii sunt admişi în ordinea descrescătoare a mediei de admitere, în limita locurilor disponibile, cu condiţia promovării fiecărei probe cu minimum nota 5 (cinci). Elevii care nu au fost admişi la concursul de admitere participă la repartiţia computerizată.
• Metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a repartizării şi admiterii în învăţământul liceal este aprobată prin ordin al ministrului educaţiei. Calendarul de desfăşurare a repartizării şi admiterii în învăţământul liceal se publică, pentru fiecare generaţie, cel mai târziu la începutul anului şcolar.
• Admiterea la liceu şi evaluarea naţională organizată la finalul clasei a VlII-a se vor desfăşura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generaţia de elevi înscrişi în clasa a V-a în anul şcolar 2023-2024.”

Noul Bacalaureat

Conform legii, noua formulă a examenului de Bacalaureat se va aplica începând cu generaţia de elevi înscrişi în clasa a IX-a în anul şcolar 2025-2026 (cel mai devreme în 2029).

”Examenul naţional de bacalaureat constă în susţinerea următoarelor probe:

• proba AOl – probă orală de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările/calificările – se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare;
• proba A02 – probă orală de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale – se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare;
• proba Al – probă scrisă la Limba şi literatura română – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările/calificările, cu excepţia elevilor de la profilul umanist, specializarea filologie şi pentru elevii care au studiat disciplina Limba şi literatura română pentru şcoli şi secţii cu predare în limba maternă, cu programă specială – se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare;
• d) proba A2 – probă scrisă la Limba şi literatura română pentru elevii de la profilul umanist, specializarea filologie – se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare, cu excepţia elevilor care au studiat disciplina Limba şi literatura română pentru şcoli şi secţii cu predare în limba maternă, cu programă specială;
• e) proba A3 – probă scrisă la Limba şi literatura română pentru elevii care
  au studiat disciplina Limba şi literatura română pentru şcoli şi secţii cu predare în limba maternă, cu programă specială;
• f) proba B – două probe de evaluare a competenţelor lingvistice la două limbi de circulaţie internaţională, în acord cu descriptorii elaboraţi pe baza programelor şcolare. Rezultatul evaluării se exprimă prin niveluri de compeţenţă corespunzătoare celor din Cadrul european comun de referinţă pentru limbi străine. Pentru prima limbă străină nivelul de competenţă vizat este echivalent nivelului B2 din Cadrul european comun de referinţă pentru limbi străine; pentru a doua limbă străină, nivelul de competenţă vizat este echivalent nivelului Bl, respectiv A2, în funcţie de tipul de probă, la alegerea candidatului. Examenele cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine pot fi echivalate conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. Prin excepţie, elevii din învăţământul în limba unei minorităţi naţionale care studiază doar o singură limbă de circulaţie internaţională susţin proba doar din această limbă;
• g) proba C – proba de evaluare a competenţelor digitale, în acord cu descriptorii elaboraţi pe baza programelor şcolare. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelurile de competenţă în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Examenele cu recunoaştere europeană pentru certificarea competenţelor digitale pot fi echivalate conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei;
• h) proba D – probă scrisă la Limba şi literatura maternă – probă comună pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale şi opţional pentru elevii care au studiat limba maternă conform art.60 alin.(5), a unei minorităţi naţionale în unităţi de învăţământ cu predare în altă limbă decât cea maternă de la toate filierele, profilurile şi specializările – se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare;
• i) proba E – două probe scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializării, pe baza standardelor naţionale de evaluare;
• j) proba F – probă scrisă, obligatorie, pentru evaluarea competenţelor de bază, complementare profilului/probelor scrise E.”

”Proba E – probe scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializării sunt desfăşurate după cum urmează:

• a) pentru profilul real, specializarea matematică-informatică, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie, la Matematică şi o probă, la o disciplină relevantă pentru profilul real la alegere între: Informatică, Fizică, Chimie, Biologie;
• b) pentru profilul real, specializarea ştiinţele-naturii, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la Fizică/Chimie/Biologie şi o probă la o disciplină relevantă pentru profilul real la alegere între: Fizică, Chimie, Biologie, Matematică sau Informatică, alta decât cea la care a susţinut proba obligatorie;
• c) pentru profilul umanist, specializarea ştiinţe sociale, din filiera teoretică,
  două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la istorie şi o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între Geografie şi ştiinţe socio-umane: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;
• d) pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică două probe scrise, dintre care o probă obligatorie, la limba şi literatura unei limbi de circulaţie internaţională şi o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între: Istorie, Geografie sau ştiinţe socio-umane: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;
• e) pentru filiera tehnologică, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire şi o probă, la alegere, dintre disciplinele relevante pentru profilul real;
• f) pentru filiera vocaţională, două probe, dintre care, una obligatorie dintre disciplinele de specialitate şi alta, la alegere, dintre disciplinele relevante pentru profilul
  predominant al specializării.”

”Proba F va viza competenţele de bază, după cum urmează:

• a) pentru profilul umanist, filiera teoretică, proba scrisă pentru evaluarea competenţelor de bază la alegere între: Matematică, Fizică, Chimie, Biologie;
• b) pentru profilul real, filiera teoretică, proba scrisă pentru evaluarea competenţelor de bază, la alegere între: Istorie, Geografie, Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;
• c) pentru filierele tehnologică şi vocaţională, probă scrisă pentru evaluarea competenţelor prevăzute la lit.a) sau b), complementar disciplinelor alese la proba E.”

”Examenul naţional de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii învăţământului liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

• a) au susţinut proba AOl, A02, respectiv F şi au obţinut calificativul admis;
• b) au susţinut probele B şi C prevăzute la art.102 alin.(4) şi au obţinut la proba B cel puţin echivalentul nivelului Bl, respectiv A2, în funcţie de tipul de probă susţinut, iar la proba C au obţinut cel puţin nivelul „mediu”;
• c) au susţinut, după caz, proba Al, A2 sau A3 prevăzută la art.102 alin.(4) şi au obţinut cel puţin nota 5 (cinci);
• d) au susţinut, după caz, proba D prevăzută la art.102 alin.(4) şi au obţinut cel puţin nota 5 (cinci);
• e) au susţinut proba E, prevăzută la art.102 alin.(4) şi au obţinut cel puţin nota 5 (cinci) la fiecare dintre ede două discipline;
• f) au obţinut media aritmetică, calculată cu două zecimale exacte, a notelor obţinute la Al, A2, A3, D şi E, cel puţin egală cu 6.”

• Probele B, C şi F se organizează şi se desfăşoară la nivelul unităţii de învăţământ, în timpul anului şcolar, în condiţiile stabilite prin metodologie specifică aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
• Probele orale AOl, respectiv A02 şi probele scrise A, respectiv D şi E se susţin după încheierea cursurilor, în condiţiile stabilite prin metodologie specifică aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
• Examenul de bacalaureat se va desfăşura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generaţia de elevi înscrişi în clasa a IX-a în anul şcolar 2025-2026.

Proiectele legilor învăţământului preuniversitar şi superior au fost adoptate pe 22 mai de Senat, în calitate de for legislativ decizional. USR şi Forţa Dreptei au contestat la CCR noile legi ale Educaţiei, pe motiv că acestea conţin mai multe prevederi neconstituţionale care ar limita dreptul la învăţătură al copiilor şi ar încălca principiul egalităţii în drepturi. Pe 21 iunie, CCR a respins sesizările.

Recent, Consiliul Național al Elevilor a cerut retrimiterea legii învăţământului preuniversitar în Parlament, în condițiile în care aproape 80% dintre elevii intervievați în cadrul unei consultări s-au pronunțat împotriva examenului de admitere la liceu, iar circa 70% împotriva introducerii religiei ca materie opțională la examenul de Bacalaureat.

Citește și: Raport: Peste 78% dintre elevi nu sunt de acord cu examenul separat de admitere la liceu. Aproape 70% sunt împotriva introducerii religiei la BAC