Academia Română atrage atenţia că fără revenirea disciplinei Istorie la statutul pe care l-a avut cel puţin în primii ani după 1989 „este compromisă păstrarea identităţii naţiunii române” şi solicită, într-un mesaj adresat de participanţii la Congresul Istoricilor Români, care se desfăşoară în perioada 8-10 septembrie, la Alba Iulia, ca numărul de ore de istorie din învăţământul preuniversitar să fie de trei ore pe săptămână, relatează Agerpres.
„Fără revenirea disciplinei Istorie la statutul pe care l-a avut cel puţin în primii ani după 1989, fără acordarea finanţării adecvate institutelor Academiei, instituţiilor de arhivă (Arhivele Naţionale, Arhivele Diplomatice şi Arhivele Militare), muzeelor şi facultăţilor de istorie, publicaţiilor de istorie etc. este compromisă păstrarea identităţii naţiunii române şi se pecetluieşte dispariţia sa treptată”, se afirmă în mesajul semnat de preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop.
În mesaj se solicită ca numărul de ore de Istorie din învăţământul preuniversitar din România să fie cel puţin egal cu media orelor de Istorie din statele UE, respectiv de trei ore pe săptămână.
„Solicităm Ministerului Educaţiei să înceapă în cel mai scurt timp un dialog cu reprezentanţii Academiei Române – Comitetului Naţional al Istoricilor Români, ca singură entitate reprezentativă pentru breasla istoricilor din România, în aşa fel încât viitoarea lege a învăţământului să reflecte corect statutul Istoriei şi al istoricilor”, se arată în mesajul menţionat.
Potrivit documentului, comunitatea istoricilor şi arhiviştilor din România „declară că se va menţine pe linia profesională şi morală instituită de marii părinţi ai istoriografiei naţionale”.
„Cel puţin Academia Română şi entităţile ei de cercetare a istoriei îşi propun o mai intensă prezenţă în arena creativităţii istoriografice şi a dezbaterilor publice. Cunoaşterea în mod corect, critic, de către tineri mai ales, a istoriei naţionale, dar şi a istoriei minorităţilor naţionale ca parte a acestei ţări, cu toate împlinirile şi neajunsurile prezente la toate naţiunile, trebuie să-i preocupe nu numai pe cei care activează în breasla noastră, ci şi pe decidenţii politici ai României.
Pe de altă parte, oamenii au tot mai multă nevoie de istorie universală, pentru a avea un cadru verosimil de înţelegere şi circumscriere a studiilor de istorie locală, naţională, regională. Ţinem să subliniem determinarea istoricilor români de a coopera cu istoriografiile europene şi internaţionale, cu instituţiile şi reţelele profesionale ale istoricilor care servesc cu credinţă principiile Muzei Clio, cercetarea şi prezentarea adevărului istoric”, se mai arată în mesajul Academiei Române.
