Fost olimpic, Cristian Rafiliu predă matematică în satul natal. La Titularizare a luat 9.95, cea mai mare notă din județ la această disciplină

În septembrie începe al doilea an la catedră pentru profesorul Cristian Rafiliu. Are 22 de ani, a absolvit Facultatea de Matematică din cadrul Universității ”Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca și este masterand în prezent. Fost olimpic la matematică, Cristian Rafiliu și-a dorit de mic să fie profesor, să împartă din ceea ce știe copiilor și i-a ales pe cei de la școala din satul natal – comuna Romos, județul Hunedoara. A devenit în toamna anului trecut coleg de cancelarie cu foștii profesori, iar în această vară a dat titularizarea și a obținut 9.95, a doua notă pe țară la matematică. Cristian Rafiliu va rămâne însă să predea la școala din Romos, cu jumătate de normă, pentru a se putea dedica și masteratului. Va continua cu cele două clase de anul trecut, acum a VI-a, iar elevilor le promite în noul an școlar lucruri ”interesante”, pe lângă poveștile matematice cu care sunt obișnuiți.

Cristian-Aurel Rafiliu (foto) este ”profu”, ”domnu’” și uneori chiar ”tu” pentru elevii săi. Ceea ce a apreciat foarte mult la ei este faptul că sunt deschiși, își spun punctul de vedere și sunt mai liberi în gândire față de generațiile trecute. Un lucru bun, consideră tânărul profesor. Cât privește orele de matematică, a căutat soluții la clasă prin care să îi atragă pe elevi, asta în condițiile în care videoclipurile, jocurile online au devenit ”o concurență” serioasă. Le spune copiilor povești matematice, îi provoacă să-și pună întrebări și să ”descoasă” problemele încă nerezolvate ale matematicii.

A terminat clasa a VIII-a la Școala Gimnazială Romos, a urmat Colegiul „Aurel Vlaicu” Orăștie (acum liceu teoretic) și a participat la olimpiade, în clasa a XII-a obținând medalia de bronz la etapa națională a olimpiadei de matematică (materia preferată). A absolvit anul trecut Facultatea de Matematică la Cluj-Napoca, iar din toamnă începe al doilea an de master, în paralel cu cel de-al doilea an ca profesor.

SparkNews.ro: De ce ați decis să intrați în învățământ și mai ales să predați în satul natal?

Cristian Rafiliu: De mic îmi doream să fiu profesor de matematică. Mi-a plăcut matematica foarte mult și mi-am dorit întotdeauna să transmit și celorlalți ceea ce știu. În septembrie anul trecut, începuse deja anul școlar, la școala din Romos nu era profesor de matematică la două dintre clase. Pur și simplu, începea anul fără profesor de matematică. Atunci am zis să predau eu. Eram în primul an de master, care se desfășura atunci online, din cauza pandemiei, și am decis să le fac pe amândouă.

Ce clase ați avut?

Am avut două clase de a V-a. După mulți ani, s-au făcut două clase. Au fost 33 de elevi în clasa a V-a, destul de bine pentru noi, la sat.

Ați luat 9.95 la Titularizare. Este cea mai mare notă pe județ la matematică, poate și pe țară…

Mai este un 10, cred că la Iași.

Dar sunt și multe note mici la matematică. Note de 3, 4, 5 obținute de candidați care predau la clasă…

Probabil că unor profesori care predau, de exemplu, 10 ani la gimnaziu le este mai greu decât mie la titularizare fiindcă ei, predând doar la gimnaziu, încep să uite materia de liceu, care apare în subiectul II și este de 30 de puncte. 10 ani nemaifăcând, începi să uiți. Iar partea de metodică… probabil nici nu mai înveți la fel de bine ca atunci când ești student sau elev. Cred că din acest motiv apar notele mici. Și apoi, nu toți sunt interesați să se titularizeze. Eu am dat titularizarea, dar practic nu o să fiu titular.

De ce? Nu sunt posturi? Am văzut la Deva, de exemplu.

Sunt trei posturi. La Deva din câte știu este la liceu. Eu trebuie să termin și masterul ca să pot să predau la liceu, la clasele a XI-a și a XII-a. La gimnaziu, cred că sunt două posturi. Însă eu nu intenționam să iau normă întreagă ca să mă pot titulariza. Urmând al doilea an de master, cumva trebuie să le împart: să fac și masterul și să am și 10 ore la școală. Anul trecut, aveam ore la master în zilele de marți și miercuri, după ce s-a trecut la sistemul fizic. Atunci eram la Cluj, în rest eram acasă. Am reușit să le împart. Sper ca și la anul să reușesc.

Rămâneți așadar la școala din Romos. Cu cele două clase de a VI-a sau mai multe?

Doar cu cele două clase de a VI-a, dar nu o să mai am 8 ore, cum am avut anul trecut, voi avea 10 ore, pentru că am luat două ore de opțional. Practic, jumătate de normă plus 1.

Cum a fost în primul an ca profesor la școala în care ați fost elev? Mai sunt profesori care v-au fost profesori?

Domnul director este fostul meu profesor de matematică, profa de română… Am reîntâlnit mai mulți profesori și lucrul acesta m-a ajutat. Având modele de urmat, mi-a fost mai ușor. Eu, practic, am făcut un fel de an de stagiatură, cum se propune. E un lucru bun… Profesorii pe care i-am avut au fost alături de mine. La început, a fost un pic mai greu.

Din ce punct de vedere a fost mai greu?

Și prin simplul fapt că n-am venit chiar de la începutul anului școlar. Am început din 15 septembrie și a trebuit să fac într-un ritm rapid toate planificările, să pregătesc materialele. A fost un pic de muncă la început.

Dar copiii? Unii profesori spun că generațiile din ziua de astăzi sunt diferite, chiar și față de generația dvs.

Sunt diferite, dar nu în sensul rău. Cred că sunt mai liberi în gândire. Spun ce au de spus și asta nu cred că este rău. Trebuie luați un pic altfel decât am fost luați noi. Acum suntem practic în concurență cu tot ce apare în online, cu toate videoclipurile, cu tot felul de joculețe. Trebuie să le spunem lucruri noi, lucruri care să-i atragă.

Ce ați adus atractiv la ora de matematică, cum ați ”condimentat-o” pentru a-i atrage pe elevi?

Aproape la fiecare lecție le spun o mică poveste. Cum a început ceva, de unde vine, cum și-au pus întrebarea cei care au început… Până la urmă, numerele întregi cu minus au apărut ca o necesitate, nu puteau scădea din numere mai mici numere mai mari. Prezentându-le o mică poveste, îi fac pe copii să își pună întrebări. Le-am mai spus problemele încă nerezolvate din matematică, cele care pot fi spuse unor elevi de clasa a V-a astfel încât să înțeleagă. Asta iarăși îi atrage, se gândesc la ce ne ajută sau ce mai putem face. Am venit și cu aplicații ale matematicii, în domeniul financiar, de exemplu.

Și le place matematica? Fiind primul lor an de gimnaziu, când matematica este un pic mai grea decât ce au învățat în ciclul primar.

Cred că le place. Am avut și elevi la olimpiadă, participanți la faza județeană, cu rezultate bune. Unul dintre băieți a luat locul 5 pe județ. Comparativ cu alte materii, probabil matematica la început pare mai grea, sunt și multe definiții pentru clasele mici, iar numărul de ore este mic. Asta este și una dintre probleme. Apuci să prezinți definiția, să faci câteva exerciții pentru ca ei să înțeleagă și atât. Altceva nu poți să faci. La ce folosește, de exemplu…

Poate un opțional de matematică aplicativă…

Anul viitor, având cinci ore pe săptămână, voi reuși să le arăt mai mult unde se folosește. Până la urmă, și informatica folosește matematica, toate aplicațiile din prezent folosesc matematica.

După experiența primului an la catedră, văzându-i pe copii, simțindu-i, văzând ce le place, v-ați gândit să veniți cu ceva nou în clasa a VI-a?

Va fi acea oră de aprofundare care se va lipi la cele patru și practic vor avea cinci ore de matematică în total. Eu asta voi încerca cu ei: aplicații la geometrii, lucruri interesante din matematică, să le povestesc despre numărul de aur și eventual cum putem împărți un segment în proporția de aur. Cum putem construi doar cu rigla și compasul… Sper să le placă.

Ați preluat ceva de la foștii profesori de matematică?

În mare parte, probabil chiar 50% din modul în care predau este de la profesorii mei. Eu am avut noroc de profesori buni de matematică, din clasa I până am terminat facultatea și evident de la fiecare am luat câte o parte care mi-a plăcut și care am văzut că este bună.

La Evaluarea Națională, din cei 10 elevi ai școlii din Romos care au susținut examenul, 5 au avut note peste 8 la matematică. Am văzut chiar și un 9.75 și un 9.70. S-a făcut pregătire suplimentară în școală?

Da, s-a făcut și la matematică și la română. Nu organizat, a fost munca voluntară a profesorilor de matematică și de română. Dar avem elevi buni. La matematică, am fost primii pe zona noastră, zona Orăștiei. Noi nu selectăm elevii, nu suntem un liceu de top să facem selecție.

Pentru că ați invocat liceele de top, cum vi se pare propunerea de organizare a unui examen de admitere la colegiile naționale?

La noi în zonă, nu cred că va influența foarte mult o astfel de decizie. Pe vremea când eu eram elev, era colegiu la Orăștie, acum se pare că e doar liceu. Acum nu știu cum vor fi redefinite, pentru că probabil se va redefini. Nu-i concurența așa mare. Un elev bun oricum intră. Până la urmă asta e problema, mai ales în București, Cluj: colegii foarte bune, unde într-o clasă foarte bună intri de la 9.80 în sus. Asta înseamnă că dacă la mate, la o grilă de 0.5, te-ai încurcat, la revedere. Poți să fii olimpic… Sau poate vrei să studiezi matematica și nu intri la o clasă de mate-info. Cred că acesta este și motivul pentru care se introduce, acolo ar ajuta. Proporția de 90% poate că ar trebui să mai scadă. Doar 10% pe Evaluare înseamnă că totul o să depindă foarte mult de admitere.

Dar faptul că se scot mediile V-VIII este o decizie bună? Am văzut în multe cazuri diferențele mari dintre mediile de gimnaziu și cele de la Evaluarea Națională.

La noi iarăși nu va conta. Probabil tot la Cluj, București o să conteze și cred că este mai bine. Într-adevăr, într-un colegiu bun, un liceu bun, unde totul se face la un nivel ridicat, probabil o medie de 6 corespunde cu una de 8-9 dintr-un sat de lângă sau dintr-o școală mai mică sau cu pretenții mai mici.

Mă întorc puțin la titularizare, pentru că se vorbește foarte mult despre notele profesorilor. Este un examen greu?

Nu aș zice că e greu. Este de nivel mediu, dar trebuie să fie și subpuncte mai grele pentru a se putea face diferența. Totuși, comparativ cu ultimii ani, pot zice că a fost un pic mai greu. În general, în ultimii 3 ani, de prin 2020, au fost mai grele, subiectul de matematică cel puțin. Mie, de exemplu, subiectul I mi s-a părut cel mai greu și de asta vă spuneam mai devreme: probabil pentru cine este la gimnaziu, subiectul I este cel mai la îndemână, dar neavând poate cunoștințele de liceu la zi, poți să iei o notă mică. Partea de metodică, subiectul III nu a fost neapărat mai greu, dar au fost mai multe cerințe față de anii trecuți.

După anul școlar 2022-2023, ce veți face? Rămâneți în învățământ?

Voi vedea, sunt mai multe variante. Eu intenționez să fac și doctoratul. Conform noii legi a educației, dacă se va vota, atunci s-ar putea titulariza și posturi cu mai puține ore. Aceasta ar putea fi o soluție pentru mine. Mă gândesc însă, nu sunt hotărât 100% în ce direcție o voi lua.

Schimbările anunțate de ministrul Educației vă încurajează să rămâneți la catedră?

Mie mi se par prea optimiste, nu știu dacă vor putea fi aplicate, mai ales din punct de vedere financiar, și nici nu cred că există voință de punere în aplicare. Normal că este mai bine, și nu numai pentru mine, cred că și pentru alții, mai ales propunerea legată de titularizare. Dacă s-ar putea face o titularizare pentru 10 ore, cred că și oameni foarte buni și pasionați care lucrează în firme ar veni să predea. Am colegi care lucrează în informatică și ar fi interesați o zi-două să predea unor copii. Acum nu există posibilitate legală să și predea, salariul profesorului este destul de mic și nu îi atrage. Dar la cum sună noua viziune, cred că ar atrage și din această parte și nu doar la informatică sau matematică, și la alte materii, la fizică… Sunt oameni cărora le-ar plăcea să transmită din ceea ce știu sau din ceea ce fac în domeniile lor.

Citește și:

• Profesoara Gabriela Constantinescu: „Matematica te învață să gândești, să înțelegi și să faci față unor provocări pe care noi nici nu le putem anticipa”
• Cătălin Ciupală, profesor de matematică: „Eu nu mă duc la școală să predau, eu mă duc la școală să fac școală. Profesorul trebuie să aducă valoare fiecărei ore”
• Matematica învățată altfel. Ovidiu Bădescu, profesorul ”emoțiilor”: Dacă este oră în care eu nu aud ”Wow, ce tare”, parcă nu mă simt bine
• O școală mai veselă, cu clase în aer liber, la Bucșoaia. Locul în care schimbarea se face ”împreună”, iar elevii învață matematică aplicată