Propuneri lansate la Cotroceni: ”Săptămâna Verde” în școli și introducerea unei discipline privind schimbările climatice și mediul

0

Introducerea unei săptămâni ”suplimentare” sub denumirea ”Săptămâna Verde” începând cu anul școlar 2022-2023, actualizarea programelor şcolare de biologie, geografie și ştiinţe și introducerea unei discipline dedicate educației privind schimbările climatice și mediul se numără printre propunerile cuprinse în Raportul „Educaţia privind schimbările climatice şi mediul în şcoli sustenabile”, lansat, marți, în dezbatere publică și prezentat într-un eveniment organizat la Palatul Cotroceni.

”Raportul lansat astăzi semnalează o serie de probleme, dar prezintă și soluții, atât pentru a lărgi accesul la educația privind protecția mediului și combaterea efectelor schimbărilor climatice, cât și pentru fundamentarea unei infrastructuri școlare verzi. Ceea ce ne dorim însă, mai mult decât orice, este să deschidem drumul spre o schimbare de mentalitate”, a declarat președintele Klaus Iohannis, la lansarea raportului.

Potrivit Administrației Prezidențiale, raportul reprezintă ”un prim pas” pentru dezvoltarea unei strategii privind educația pentru mediu. ”Raportul vizează, în principal, învățământul preuniversitar. Abordarea urmărește creșterea expunerii elevilor la informații referitoare la factorii care duc la degradarea mediului și schimbările climatice, asigurând și contextul pentru a se implica, în timpul perioadei de școlarizare, în activități aplicate de protecție a mediului”, se arată în document.

Elaborat de un grup de lucru înfiinţat la nivelul Administraţiei Prezidenţiale, raportul propune o serie de măsuri, între care:

  • Includerea în Școala Altfel a unor activități orientate spre schimbări climatice și mediu. Introducerea unei săptămâni suplimentare dedicate sub denumirea Săptămâna Verde privind schimbările climatice și mediul, începând cu anul școlar 2022/2023. Activitățile se vor baza pe învățarea aplicată despre climă și mediu. Pe parcursul acestei săptămâni se pot organiza diverse activități practice, evenimente, competiții, vizite, dezbateri, întâlniri cu cercetători, ONG-uri etc., în afara clasei (muzee, centre de cercetare, stații meteo etc.) și, în special, în natură. Săptămâna Verde va oferi și un prilej de a atinge obiective educaționale legate de știință, tehnologie, inginerie și matematică (STEM), de asemenea de interes crescut.
  • Completarea programelor școlare de biologie, geografie, științe etc. (pentru ciclul primar, gimnaziu, liceu) cu noțiuni de schimbări climatice și mediu.
  • Introducerea unei discipline dedicate educației privind schimbările climatice și mediul pe parcursul unui an școlar, pentru fiecare ciclu (clasa a III-a, a VII-a și a XI-a). Se recomandă alegerea acestei discipline în categoria Opțional integrat la nivelul mai multor arii curriculare.
  • Elaborarea și extinderea unor cursuri opționale cu accent pus pe schimbări climatice și mediu spre noi beneficiari.
  • Promovarea de exemple de bune practici educaționale privind schimbările climatice și mediul deja pilotate (de către ONG-uri, anumite școli etc.).
  • Dezvoltarea la nivel național a unei rețele de formatori.
  • Formarea inițială și continuă a cadrelor didactice pentru a se putea angaja în educația formală și non-formală privind schimbările climatice și mediul.
  • Amenajarea / îmbunătățirea mediului de învățare, inclusiv dotarea aferentă studiului științelor aplicate, noilor tehnologii.
  • Dotarea școlilor cu laboratoare în aer liber (sere, pepiniere, microferme etc.).

În ceea ce privește implementarea programului, documentul propune următoarele instrumente:

  • O platformă web care să faciliteze participarea elevilor la acțiuni dedicate protecției mediului.
  • Manuale și auxiliare didactice atât în format clasic, cât și digital: manuale existente, dar și noi, ghiduri pentru profesori și pentru elevi, exemple de proiecte de lecţie;
  • Programe de formare continuă a cadrelor didactice în problematica schimbărilor climatice și suporturile de curs aferente;
  • Competiții pe teme de dezvoltare durabilă, mediu și schimbări climatice.
  • Aplicații mobile gratuite pentru școli pentru măsurarea factorilor poluanți din
    aer și apă;
  • Kit-uri gratuite de măsurare a poluanților din atmosferă, de pe pământ și din
    apă pentru școli.

”Raportul recomandă dezvoltarea unor aplicații mobile destinate elevilor, care pot fi folosite la clasă, dar și de elevi în timpul liber, cu titlu voluntar. De exemplu, Mini Inspectorul de Mediu are ca obiectiv formarea de obiceiuri de protecție a mediului și consolidarea datelor despre calitatea mediului cu sprijinul elevilor.

Elevul va primi în responsabilitate o porțiune de hartă satelitară, pe care va trebui să o urmărească săptămânal și să mențină un jurnal cu privire la schimbările pe care le sesizează. În cazul în care observă o schimbare radicală (ghidat de aplicație), va putea să trimită o sesizare direct către Garda Națională de Mediu. În plus, raportul recomandă și dezvoltarea de aplicații în vederea pregătirii pentru dezastre, având în vedere creșterea incidenței fenomenelor meteo extreme anticipate în contextul schimbărilor climatice (inundații, focuri de vegetație etc.)”, se precizează în document.

Referitor la activitățile în aer liber, raportul propune crearea unei baze de date care va cuprinde ariile naturale protejate, inclusiv din mediul urban, zonele verzi din jurul școlilor sau din interiorul acestora, precum și zonele/ obiectivele sustenabile urbane și rurale.

”În același timp, este importantă identificarea resurselor externe care pot sprijini educația în aer liber, la nivel național și la nivelul fiecărei școli. Astfel, se adaugă la baza de date menționată anterior informații despre organizațiile și oportunitățile existente, de exemplu, programe de tip Ranger Junior, programe educaționale în geoparcuri sau furnizate de către diferite organizații.

Nu în ultimul rând, pentru dezvoltarea educației în aer liber la nivel național și la nivelul fiecărei școli, e nevoie de îmbunătățirea unor aspecte sistemice existente la ora actuală, care pot îngreuna desfășurarea acesteia, de exemplu, simplificarea birocrației, pregătirea cadrelor didactice și cunoașterea orizontului local”, se arată în raport.

Printre măsurile din document se regăsește și ”recompensarea cadrelor didactice, inspectorilor, directorilor pentru implicarea în educația privind schimbările climatice și mediul (bonificații salariale și bonusuri sub formă de participare la mobilități interne/ externe)”.

Raportul integral îl puteți citi AICI.

Președintele Klaus Iohannis a mai declarat, la lansarea raportului, că modelul propus ”vine în întâmpinarea elevului cu un set de instrumente atractive digitale, aplicații, manuale interactive, pentru că ne adresăm unor generații formate din  veritabili digitali nativi”.

”În același timp, trebuie să le creăm elevilor oportunitatea să învețe despre natură în natură, să înțeleagă ce înseamnă sustenabilitate în școli sustenabile și să conștientizeze importanța protecției mediului prin activități practice, aplicate, menite să protejeze mediul înconjurător.

Școlile în care învață elevii noștri trebuie să devină ele însele exemple de bune practici în materie de sustenabilitate, pentru a inspira elevii să adopte un comportament adecvat de protejare a mediului. Beneficiile unei infrastructuri educaționale verzi sunt incontestabile, dovedite științific, de la crearea unui mediu mult mai adecvat dezvoltării copiilor, până la creșterea calității învățării și a performanței școlare”, a mai spus șeful statului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here