Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, spune că România are cel mai scurt an școlar din Europa, după Albania, și susține că în 12 ani de învățământ preuniversitar elevii români petrec la şcoală cu aproape doi ani şi jumătate mai puţin decât cei din Germania. Este un exemplu pe care Sorin Cîmpeanu l-a adus în favoarea ideii de prelungire a anului școlar, o propunere ce va fi lansată în toamnă în dezbatere publică de Ministerul Educației, alături de modificarea structurii anului școlar și revenirea la trimestre.
Ministrul Educației a vorbit, marți, la Ploiești, despre modificarea structurii anului școlar și prelungirea duratei cursurilor într-un an calendaristic, spunând că nu a înțeles niciodată de ce în învățământul preuniversitar s-a trecut la semestre.
”Nu insist, nu susțin ideea aceasta, doar vă rog să vă gândiți. Trimestrele erau structurate pe vacanțele de iarnă, primăvară, vară.Trei vacanțe, trei trimestre. Întotdeauna trimestrul I a fost un pic mai lung pentru că era între septembrie și sărbătorile de iarnă… Cred că mulți dintre noi, cei de aici din sală, am învățat după această structură a anului școlar. Eu, personal, nu am înțeles niciodată trecerea în învățământul preuniversitar la semestre. Nu am înțeles-o și o spun public. Nu spun că e rea, nu am înțeles-o eu, nu am înțeles ce avantaje are.
Nu am înțeles ce avantaje are să renunțăm la evaluări, evaluarea fiind un element de bază în procesul didactic. În loc să avem de trei ori evaluări, am avut de două ori evaluări. Putem să le cuplăm și într-un singur an și să avem o singură evaluare. Însă, sistemele alea de educație către care ne uităm noi cu admirație au evaluări săptămânale.
O să o lansez ca temă de gândire doar, ea va fi lansată și public în dezbatere, cel mai târziu în toamna acestui an și voi asculta cu mare interes opiniile specialiștilor, experților în științele educației.
Nu insist că sunt deținătorul adevărului și nici Ministerul Educației, însă pot să îmi susțin cu argumente ideile. Sunt argumente pentru, sunt argumente contra și le lansăm în dezbatere în așa fel încât să vedem într-un moment de cumpănă – pentru că asta este ce traversăm acum în educație – care sunt cele mai bune decizii în interesul elevilor și al sistemului de educație. Este una din propuneri, coroborată cu extinderea duratei cursurilor”, a spus Sorin Cîmpeanu, într-o conferinţă organizată în cadrul Campaniei naţionale „Vaccinare şi testare pentru învăţare”.
Ministrul Educației a arătat România are cel mai scurt an școlar din Europa, cu excepția Albaniei, și a făcut o comparație cu Germania. ”Cu excepția celor care au 37 de săptămâni sau 42 de săptămâni, marea majoritate a cazurilor se raportează la 34 de săptămâni de școală, 168 de zile de școală.
În Europa, spre exemplu, în afară de Albania, nu ştiu să fie vreun alt stat cu o durată mai scurtă a cursurilor. Sunt 156 de zile în Albania, 168 în România. În top sunt Danemarca şi Italia cu 200 de zile de şcoală. Gândiţi-vă că în Germania sunt 42 de săptămâni. Dacă nu vi se pare mare diferenţa între 34 de săptămâni la noi şi 42 de săptămâni în Germania vă spun eu: diferenţa de 8 săptămâni pentru 12 ani de învățământ preuniversitar înseamnă că un elev din Germania face cu doi ani și jumătate aproape mai mult decât un elev din România. Doi ani și jumătate de școală mai mult. Sigur, în Albania se face cu doi ani și jumătate de școală mai puțin decât în România.
Am auzit ieri un punct de vedere: vrem calitate, nu cantitate. Dacă cineva îşi imaginează că se poate face şcoală într-o săptămână pe lună, îl invit să aducă argumente. Pentru şcoală este nevoie de timp. Rezultatele în educaţie se văd exclusiv pe termen mediu şi lung”, a precizat ministrul Educației.
Citește și:
- Sorin Cîmpeanu: Ministerul Educației va propune extinderea anului școlar din septembrie 2022. Revenirea la trimestre, o variantă de luat în calcul
- Ministrul Educației a anunțat că programul de ore remediale va fi extins și în anul școlar 2021 – 2022
