Mai multe organizații din educație cer începerea școlii de la 1 septembrie și România să nu mai aibă cel mai scurt an şcolar din Uniunea Europeană

0

Mai multe organizaţii din educaţie solicită, într-un apel adresat Guvernului şi Parlamentului, găsirea unei soluţii pentru garantarea unui număr minim de zile de şcoală într-un an calendaristic, respectiv măsuri concrete pentru ca România să nu mai aibă cel mai comprimat an şcolar din Uniunea Europeană, informează Agerpres.

Potrivit documentului, dat publicităţii miercuri, semnatarii apelului solicită iniţierea unui proiect legislativ, reprezentat de un amendament la Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, prin care să se reglementeze un număr minim de zile de şcoală într-un an calendaristic, mai mare decât 165 (cât sunt în acest an şcolar), un număr obţinut în baza unui algoritm de calcul stabilit de experţi educaţionali.

Între revendicările organizaţiilor din educaţie se numără:

  • asumarea unor măsuri concrete pentru ca România să nu mai aibă cel mai scurt an şcolar din Uniunea Europeană şi plasarea acestor soluţii pe un loc fruntaş în dezbaterea parlamentară şi în comunicarea publică;
  • extinderea actualului program de educaţie remedială pentru ca acesta să poată să fie continuat şi pe perioada vacanţei de vară, mai ales în mediul rural, unde nevoia de acces la educaţie este certă;
  • începerea cursurilor pentru anul şcolar 2021-2022 pe 1 septembrie 2021, în vederea recuperării decalajelor în învăţare şi a ameliorării efectelor negative cauzate de închiderea repetată a şcolilor.

Vacanţele lungi afectează major copiii şi nivelul la care ei revin în şcoală. Vacanţe mai scurte, ritmice, periodice, în timpul anului şcolar, pot contribui la consolidarea învăţării, a progreselor realizate de copii şi pot fi spaţii de odihnă, reflexie, planificare pentru profesori; (…) este necesară prioritizarea formării cadrelor didactice, deoarece resursele umane sunt definitorii pentru calitatea educaţie. Solicităm crearea de spaţiu în structura anului şcolar, dedicat planificării, formării, reflecţiei şi învăţării pentru cadrele didactice. Ar fi de dorit ca inclusiv normele cadrelor didactice să includă timp pentru formare, precum şi pentru colaborarea cu colegii din şcoală în vederea îmbunătăţirii procesului de învăţare, în interesul elevilor„, se arată în apel.

Se solicită de asemenea ca elevii din învăţământul profesional, tehnologic să nu mai fie discriminaţi prin faptul că pentru ei anul şcolar este mai lung, fiind necesar ca perioada lor de practică să fie parte din anul şcolar valabil pentru toţi ceilalţi liceeni, pornind de la principiul că învăţământul tehnic şi profesional ar trebui să fie mai aplicat şi mai puţin teoretic (mai ales în perspectiva aplicării unor noi planuri cadru pentru liceu).

Iniţiat de Societatea Academică din România, apelul este semnat de asociaţiile elevilor din Constanţa, Bucureşti şi Ilfov, Bacău, Mureş, Maramureş, Vâlcea, Roma Education Fund; Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi din Învăţământul Preuniversitar; Federaţia Coaliţia pentru Educaţie; Organizaţia Salvaţi Copiii România; World Vision România; Asociaţia Şcolilor Particulare şi Fundaţia Hope and Homes for Children România.

Apelul integral:

”Apelul Coaliției ,,Mai multă școală pentru copiii României” pentru decidenții politici

Societatea civilă solicită liderilor politici o soluție pentru garantarea unui număr minim de zile de școală într-un an calendaristic, respectiv măsuri concrete pentru ca România să nu mai aibă cel mai comprimat an școlar din Uniunea Europeană.

Către: Guvernul și Parlamentul României

În atenția:

  • Premierului României, Florin Vasile Cîțu
  • Vicepremierului României, co-președintelui Alianței USRPLUS, Dan Barna
  • Vicepremierului României, președintelui UDMR, Hunor Kelemen
  • Președintelui Camerei Deputaților și al Partidului Național Liberal, Ludovic Orban
  • Co-președintelui USRPLUS, europarlamentarul Dacian Cioloș
  • Președintelui Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu
  • Ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu
  • Președintei Comisiei de învățământ, tineret și sport din Senatul României, Monica Anisie
  • Președintei Comisiei de învățământ din Camera Deputaților, Natalia Intotero

Stimați lideri politici,

Dreptul la educație este un drept garantat de Constituția României, dar și de Convenția
privind drepturile copilului. An de an, structura anului școlar este dezbătută la nivelul Ministerului Educației, fapt care generează, la nivelul opiniei publice, nenumărate neînțelegeri: vrem vacanță mai lungă pentru a salva economia pe timp estival, elevii nu pot merge la școală vara, pentru că unitățile de învățământ preuniversitar nu sunt dotate cu
sisteme performante de aerisire, aer condiționat, elevii nu pot merge la școală iarna, pentru că unitățile de învățământ preuniversitar nu sunt dotate cu calorifere și aparate de încălzire.

În tot acest peisaj, elevii sunt cei mai dezavantajați, în toată această dezbatere, interesul superior al copilului (respectarea dreptului la educație de calitate) pare a fi subordonat altor interese. Cum facem ca elevii să beneficieze de mai multă școală, de mai multă cunoaștere, de acces extins la știință și alfabetizare? Este un răspuns la care guvernanții au ezitat, ani la rând, să ne ofere răspunsuri punctuale.

România este una dintre cele 3 țări europene care au cele mai puține zile de școală din Europa: în jur de 165, la fel ca Malta și Albania, spun experții europeni în raportul „The organisation of school time in Europe”, realizat de Agenția Executivă pentru Educație a Comisiei Europene (EACEA/Eurydice). Analiza, făcută pe anul școlar în curs, arată că la polul opus se află Danemarca și Italia, cu 200 de zile de școală, iar jumătate din țările/regiunile europene au între 170-180 de zile și în alte 17 țări/regiuni, zilele de școală
variază între 181 – 190.

Într-un an școlar având doar 33-34 de săptămâni, programa școlară trebuie parcursă într-un ritm dinamic, de multe ori actul educațional devenind unul fușerit (competențele ajung să fie achiziționate artificial, doar ca să fie bifate într-o condică sau raport). Astfel, elevii și
profesorii ajung să se plângă de curriculum încărcat.

Totuși, cum se face că, deși încărcată, programa nu livrează pentru copiii României? Analfabetismul funcțional este la apogeu (aproximativ 44%), la testarea PISA 2018, România obținând cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani. O acțiune urgentă în vederea garantării numărului minim de zile de școală într-un an calendaristic se impune pentru a asigura un proces educațional care să urmeze principiile echității și calității. Dezbaterea din aceste zile, în care ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a decis modificarea structurii anului școlar astfel încât vacanța de primăvară să fie prelungită (peste o lună de vacanță ,,COVID-19”) nu a făcut decât să scoată la iveală una dintre marile probleme ale sistemului de învățământ: în România, dreptul la educație s-a transformat într-un drept la vacanță.

Revendicările noastre sunt:

  • Inițierea unui proiect legislativ, reprezentat de un amendament la Legea educației naționale nr. 1/2011, prin care să se reglementeze un număr minim de zile de școală într-un an calendaristic, mai mare decât 165 (cât avem în acest an școlar), un număr obținut în baza unui algoritm de calcul stabilit de experți educaționali. O propunere în acest sens este media nr. zilelor de școală din primele 10% țări în topul testărilor PISA;
  • Asumarea unor măsuri concrete acum pentru ca România să nu mai aibă cel mai scurt an școlar din Uniunea Europeană și plasarea acestor soluții pe un loc fruntaș în dezbaterea parlamentară și în comunicarea dumneavoastră publică;
  • Extinderea actualului program de educație remedială pentru ca acesta să poată să fie continuat și pe perioada vacanței de vară, mai ales în mediul rural, unde nevoia de acces la educație este certă. Activitățile remediale, găzduite de școli, să poată fi organizate și cu sprijinul voluntarilor și/sau al organizațiilor neguvernamentale;
  • Începerea cursurilor pentru anul școlar 2021-2022 pe 1 septembrie 2021, în vederea recuperării decalajelor în învățare și a ameliorării efectelor negative cauzate de închiderea repetată a școlilor;
  • Vacanțele lungi afectează major copiii și nivelul la care ei revin în școală. Vacanțe mai scurte, ritmice, periodice, în timpul anului școlar, pot contribui la consolidarea învățării, a progreselor realizate de copii și pot fi spații de odihnă, reflexie, planificare pentru profesori;
  • În același timp, nu doar numărul de zile este important, ci și structura fiecărei zile, câte ore durează procesul didactic, dacă elevii au acces la pauze mari, la activități sportive, în aer liber, la masă caldă (de aceea primarii ar trebui să se implice mai mult în administrarea școlilor și să dea dovadă de responsabilitate. Și, mai ales, este important ce și cum învață elevii în zilele respective, pentru că mai multe zile nu înseamnă automat rezultate mai bune. Ca urmare, este necesară prioritizarea formării cadrelor didactice, deoarece resursele umane sunt definitorii pentru calitatea educație. Solicităm crearea de spațiu în structura anului școlar, dedicat planificării, formării, reflecției și învățării pentru cadrele didactice. Ar fi de dorit ca inclusiv normele cadrelor didactice să includă timp pentru formare, precum și pentru colaborarea cu colegii din școală în vederea îmbunătățirii procesului de învățare, în interesul elevilor.
  • Elevii din învățământul profesional, tehnologic să nu mai fie discriminați prin faptul că pentru ei anul școlar este mai lung. Este necesar ca perioada lor de practică să fie parte din anul școlar valabil pentru toți ceilalți liceeni, pornind de la principiul că învățământul tehnic și profesional ar trebui să fie mai aplicat și mai puțin teoretic (mai ales în perspectiva aplicării unor noi planuri cadru pentru liceu);
  • Fiecare partid din România să solicite primarilor săi să aloce, în bugetul local începând cu anul 2021, fonduri suplimentare pentru sectorul de învățământ, prin finanțarea complementară, astfel încât, logistic vorbind, să nu existe niciun obstacol în vederea organizării orelor de educație remedială în școli, inclusiv pe timpul verii (fonduri pentru materiale igienico-sanitare, dezinfectanți, reparații capitale și investiții în baza materială a școlilor);
  • Instruirea primarilor din partidele dumneavoastră în vederea accesării fondurilor europene pentru școli și pentru copiii din România (masă caldă în școli, unități de învățământ preuniversitar cu program prelungit, afterschool generalizat, cluburi și palate ale copiilor în care să se desfășoare orele de educație remedială și activități extrașcolare, biblioteci școlare moderne).

Viitorul educației ne privește pe toți. Timp de peste un an de zile, aproape un milion de copii ai României au fost privați de dreptul la educație, neavând acces la educație online, iar situația epidemiologică nu a facilitat accesul la educație de calitate pentru prea mult timp, aspect care a favorizat accentuarea unor decalaje deja existente între elevii din mediul rural și cei din mediul urban – apreciem că efectele ne vor afecta la nivel societal, dacă nu luăm măsuri urgente acum. Dacă aceste măsuri nu sunt asumate ferm și transpartinic, inacțiunea va afecta toate domeniile societății, făcând dezvoltarea României și creșterea calității vieții un deziderat imposibil de atins, independent de culoarea politică a celor care guvernează sau vor guverna țara.

Inițiator: Societatea Academică din România

Semnatari:

Asociația Elevilor din Constanța
Asociația Elevilor din București și Ilfov
Asociația Elevilor din Bacău
Asociația Elevilor din Mureș
Asociația Elevilor din Maramureș
Asociația Vâlceană a Elevilor
Roma Education Fund
Federația Națională a Asociațiilor de Părinți din Învățământul Preuniversitar
Federația Coaliția pentru Educație
Organizația Salvați Copiii România
World Vision România
Asociația Școlilor Particulare
Fundația Hope and Homes for Children România”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here