Pandemia de COVID-19 a determinat în România o creştere a vulnerabilităţilor copiilor aflaţi în situaţie de risc, reducerea activităţii economice determinând o creştere a numărului familiilor ale căror venituri s-au redus, se arată într-un raport realizat de UNICEF România, dat publicităţii miercuri.
Potrivit unui comunicat al UNICEF România, transmis Agerpres, cei mai vulnerabili copii sunt cei care trăiesc în sărăcie, cei aflaţi la risc de violenţă, abuz sau neglijare, copiii de etnie romă, cei care trăiesc în locuinţe supraaglomerate şi ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate.
Principalele dificultăţi ale comunităţilor în care respondenţii trăiesc, generate de pandemia de COVID-19, sunt: respectarea regulilor de izolare (54%), nesiguranţa locului de muncă al părinţilor (21%) şi lipsa materialelor de igienă şi protecţie (16%), dificultăţile privind accesul la servicii fiind legate de accesul la servicii medicale (58%) şi de accesul la servicii educaţionale (31%).
Potrivit raportului, principalele forme de suport ce trebuie acordate copiilor care sunt separaţi de părinţi din motive ce ţin de izolare şi carantină sau de spitalizarea acestora sunt furnizarea de alimente, medicamente şi alte categorii de produse (45% dintre răspunsuri) şi acordarea de sprijin pentru a putea învăţa de acasă (28% dintre răspunsuri).
În privinţa educaţiei, UNICEF recomandă dezvoltarea unor programe de formare a părinţilor şi a cadrelor didactice în gestionarea mai bună a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi a resurselor online, dar şi dezvoltarea unor cursuri de profil pentru copii, în programa şcolară.
În ceea ce priveşte sănătatea, cele mai afectate tipuri de servicii rămân cele furnizate de către medicii de familie, cele de specialitate oferite în cadrul spitalelor şi a ambulatoriilor de specialitate, precum şi serviciile stomatologice (o treime dintre respondenţi semnalând probleme în această direcţie).
Raportul prezintă rezultatele celei de-a doua runde a Evaluării rapide a situaţiei copiilor şi familiilor, cu accent pe categoriile vulnerabile, în contextul epidemiei de COVID-19 în România. Evaluarea a fost realizată pe baza rezultatelor unei consultări online realizată prin intermediul platformei U-Report, la care au răspuns 2.230 de adolescenţi şi tineri din întreaga ţară, şi a intervievării a peste 120 de profesionişti – lucrători comunitari, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene, ai societăţii civile şi personal din instituţii rezidenţiale – din judeţele Braşov, Bacău, Ilfov şi Dolj.
„Faţă de prima rundă a evaluării rapide, am constatat creşteri ale numărului de respondenţi care au semnalat ca fiind problematică asigurarea produselor de bază, pe primul loc fiind menţionate produsele de igienă, urmate de alimente. De asemenea, a crescut numărul celor care semnalează dificultăţi de acces la medicamente şi vaccinuri. Aşadar, este necesară susţinerea unei mai bune implicări a personalului din cabinetele de medicină de familie la nivelul comunităţilor locale, prin extinderea duratei programului de lucru al cabinetelor şi a vizitelor în comunitate. De asemenea, este necesară o mai bună conlucrare între personalul medical, autorităţi şi asistenţi sociali, astfel încât nevoile oamenilor să poată fi identificate şi rezolvate eficient”, a declarat Pieter Bult, reprezentantul UNICEF în România, citat în comunicat.
Rezultatele evaluării rapide evidenţiază necesitatea ca fiecare copil din România să aibă acces la serviciile de bază de la nivelul comunităţii, lucru ce poate fi realizat prin extinderea Pachetului Minim de Servicii (PMS) la nivelul întregii ţări, astfel ca fiecare comunitate şi şcoală să aibă un asistent comunitar, un lucrător/asistent social şi un consilier şcolar.
„PMS a fost implementat cu succes de UNICEF în 45 de comunităţi din judeţul Bacău. Rezultatele mai arată şi că autorităţile trebuie să dezvolte materiale şi capacităţi de învăţare online, inclusiv de instruire a cadrelor didactice şi a părinţilor pentru asigurarea accesului copiilor celor mai vulnerabili la educaţie incluzivă de calitate, în vederea eliminării lacunelor educaţionale şi digitale existente. Guvernul ar trebui să îmbunătăţească serviciile medicale de prevenţie, inclusiv practicile de igienă la domiciliu/în şcoală/în comunitate, programele de vaccinare, screening-urile de sănătate, nutriţia şi sănătatea maternă şi neonatală, precum şi promovarea sănătăţii, prevenţia bolilor şi educaţia pentru sănătate”, precizează raportul.
Evaluarea rapidă a situaţiei copiilor şi familiilor, cu accent pe cei vulnerabili, în contextul epidemiei de COVID-19 din România a fost realizată împreună cu Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, Centrul pentru Educaţie şi Dezvoltare Profesională Step-by-Step, Fundaţia Terre des Hommes România, Consiliul Tinerilor Instituţionalizaţi, Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate, Human-DataScience Consulting, cu sprijinul tehnic al Băncii Mondiale şi Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
