Teodora Coman, profesoară de Limba și literatura română la Școala Gimnazială nr.18 din Sibiu și poetă, a declarat, într-un interviu pentru Turnul Sfatului, că elevii pot fi încurajați să citească prin ”strategii de lectură eficientă, în detrimentul teoriei și a informației sterile” și ”printr-o ofertă educațională diversificată”. Profesoara spune că ar trebui eliminată din programă ”teoria inutilă” și explică, în contextul ultimelor rezultate ale testelor PISA, cum ar putea fi combătut analfabetismul funcțional.
În interviul acordat jurnaliștilor sibieni, Teodora Coman (foto) a declarat că elevii percep cititul ”ca dintotdeauna: ori ca pe o pasiune, ori ca pe o corvoadă”, însă și acei ”copii care citesc din datorie, din obligație trebuie respectați pentru efortul pe care îl fac”. Întrebată cum ar trebui stârnit apetitul pentru citit la elevi, profesoara a răspuns:
”Prin strategii de lectură eficientă, în detrimentul teoriei și a informației sterile. Printr-o ofertă educațională diversificată: vlogging, bloguri specializate, ecranizări sau dramatizări ale unor cărți de referință, întâlniri cu scriitori contemporani, participări la lansări de carte.”
În ceea ce privește schimbările pe care le-ar face astfel încât programa să devină mai plăcută, Teodora Coman a precizat că ar elimina teoria inutilă și ar face conținuturile și mai accesibile, ”deși s-au făcut niște pași importanți în sensul ăsta”.
Despre ultimele rezultate PISA, profesoara a arătat că acestea ”reflectă consecința politizării educației, (sub)mediocritatea și formalismul în care sistemul se complace de ani de zile”. Cum poate fi combătut analfabetismul funcțional? ”Prin familiarizarea profesorilor atât cu literatura contemporană, cât și cu noile teorii ale educației, ieșite din conceptualismul nostru steril (mă gândesc, de pildă, la Ken Robinson). Avem această prețiozitate conceptuală. Mulți prieteni reveniți din străinătate spun cât de prost și greoi sunt ambalate informațiile în didactica noastră, în manualele școlare, iar efectul este unul de descurajare, copilul are impresia, aprioric, că este depășit sau chiar prost. În țările din afară, accesibilitatea este o condiție esențială a ofertei educaționale, dacă nu chiar cea mai importantă. Lecțiile au un format prietenos, nu intimidant.
O altă urgență este revizuirea ofertei de lectură. Nu poți elabora un auxiliar didactic pentru olimpiadă cu texte din scriitori minori sau inactuali precum Virgil Carianopol sau Nechifor Crainic, să fim serioși. Și, nu în ultimul rând, exemplul personal al părinților și al profesorilor. Câtă vreme copilul nu îi vede pe adulții direct responsabili de educația lui în bibliotecă sau în librărie cu o carte în mână, cu plăcerea de a căuta la raft, de a deschide un volum și de a-l răsfoi, orice tentativă de a-l convinge să citească este minimă, dacă nu chiar nulă.”
Citiți interviul integral pe turnulsfatului.ro
