Reprezentanți ai Consiliului Național al Elevilor s-au întâlnit zilele trecute cu ministrul Educației, Ecaterina Andronescu, întrevedere solicitată intens de elevi după nenumăratele declarații ale ministrului privind schimbările din sistemul de învățământ. Elevii i-au solicitat ministrului ca, înainte de emiterea unor noi ”idei controversate”, atât reprezentanții elevilor și profesorilor, cât și cei ai părinților să fie consultați pentru a se preveni alte dispute. Pe agenda discuțiilor s-au numărat, printre altele, numărul mare de elevi din unele clase, dar și planurile-cadru și programa școlara.
Elevii au mers la discuțiile cu ministrul Educației cu o listă încărcată, printre subiectele propuse numărându-se decontarea cheltuielilor de transport ale elevilor, cuantumul burselor, planurile-cadru pentru liceu, programa școlară, temele pentru elevi, examenele și simulările naționale, numărul de elevi cu care se formează o clasă (numărul minim, numărul standard, numărul maxim), orele remediale, evaluarea elevilor, rolul simulărilor și relevanța feedback-ului din partea elevilor în contextul evaluărilor cadrelor didactice.
”Una dintre temele majore de discuție a constituit-o curricula națională, având în vedere două aspecte: programa școlară pentru toate nivelurile, respectiv planurile-cadru pentru liceu. În legătură cu primul subiect, ministrul a menționat că atât programa școlară, cât și autorii de manuale sunt de vină pentru supraîncărcarea elevilor, urmând ca prima să fie refăcută, astfel încât scriitorii să nu mai poată introduce mai multă informație decât este necesar. Cât despre cel de-al doilea subiect, stadiul acestora este, de peste un an, de elaborare. Cât va mai dura? Nu știm”, se arată într-un comunicat de presă al Consiliului Național al Elevilor (CNE).
O altă problemă discutată a fost ”numărul aberant de elevi din clasele anumitor unități de învățământ, care ajunge să fie de 35-40, ceea ce scade considerabil eficiența actului didactic”: ”S-a constatat că vina aparține părinților și consiliilor de administrație ale unităților de învățământ și ale inspectoratelor școlare. În timp ce există clase „de performanță” supraaglomerate, nenumărate unități de învățământ sunt ocolite de către părinții în căutare de excelență în învățământul de masă. Ministrul educației a propus o soluție care ar putea rezolva atât problema supraaglomerării claselor, cât și cea a rezultatelor slabe la evaluările naționale a unor unități de învățământ, anume trecerea școlilor cu performanțe scăzute sub administrația celor care au dezvoltat un management educațional de calitate, reflectat în actul didactic.”
Președintele CNE, Petru Apostoaia, spune că, din noiembrie până acum, ”aproape că nu a trecut o săptămână fără o declarație controversată” a ministrului, acest lucru cauzând ”o instabilitate puternică”.
”O strategie pe termen lung a dezvoltării sistemului lipsește cu desăvârșire, fapt amplificat de rapiditatea cu care se schimbă miniștrii educației. (…) Pentru a preveni alte dispute din mass-media privind teme educaționale, am sugerat ca, anterior emiterii unor idei controversate, reprezentanții de la nivel național ai elevilor (CNE), ai cadrelor didactice din învățământul preuniversitar (FSE SH, FSLI) și ai părinților (FNAP-IP) să fie consultați; nu neapărat într-o ședință la minister, cât, de ce nu, pe o platformă de comunicare online. Colaborarea cu reprezentanții celor implicați în activitatea educațională trebuie să fie primordială oricărui factor decident; în caz contrar, orice măsură ar putea fi contestată puternic, aceasta devenind încă o <bulină neagră> pentru sistemul de învățământ”, a precizat Petru Apostoaia.
Comunicatul integral al Consiliului Național al Elevilor:
”Reprezentanți ai Consiliului Național al Elevilor au avut, în data de 24 februarie 2019, o întâlnire cu ministrul Educației Naționale. Agenda discuției poate fi vizualizată accesând link-ul: http://bit.ly/agendaMEN. Din nefericire, din cauza timpului scurt și a multitudinii de subiecte de discuție, nu au putut fi atinse toate punctele.
În cadrul întâlnirii, discuțiile s-au axat atât pe componentele campaniei „2019 – anul finanțării educației” (citește mai multe aici: http://bit.ly/AFE2019), cât și pe măsurile necesare pentru îmbunătățirea funcționării instituțiilor din sistemul de învățământ, pe lângă cele pentru creșterea calității actului educațional.
Astfel, am adus în discuție problema decontării cheltuielilor de transport ale elevilor care nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu, scoțând în evidență inaplicabilitatea plafonului impus de către Guvern prin rezultatele Raportului privind implementarea Statutului Elevului la nivel național în anul școlar 2017-2018, care au relevat faptul că doar o mică parte dintre elevi beneficiază de decontarea integrală a costurilor de transport.
Propunerea noastră, de a elimina plafonarea tarifului maximal, alături de acordarea reducerii obligatorii de minimum 50% de către consiliile județene, care ar asigura decontarea integrală a costurilor de transport a elevilor navetiști, transferând o parte din presiune de la nivel central la nivel local, a fost parțial respinsă, ceea ce ne face să contestăm politica guvernanților de a se implica, într-un mod intruziv, în economia de piață. Prin demersurile noastre, vom milita pentru responsabilitate atât din partea decidenților, cât și din partea operatorilor de transport, astfel încât nimeni să nu piardă, dar elevii să aibă de câștigat, prin facilitarea frecventării școlii.
De asemenea, am scos în evidență necesitatea stabilirii unor cuantumuri minime cât mai ridicate ale burselor acordate elevilor de către autoritățile locale, lucru câștigat în urma demersului Consiliului Național al Elevilor, după aproape 2 ani de muncă. Astfel, în funcție de valoarea salariului minim net pe economie (SMNE), cuantumurile minime propuse de către CNE sunt: bursa de ajutor social – 380 RON (30% din SMNE), bursa de studiu – 410 RON (32,5% din SMNE), bursa de merit – 445 RON (35% din SMNE), iar bursa de performanță – 475 RON (37,5% din SMNE), cu mențiunea că bursa de ajutor social poate fi cumulată cu oricare dintre celelalte tipuri de burse. Din motive necunoscute, ministrul educației a declarat că bursa de performanță ar avea un cuantum minim scăzut, diferența dintre aceasta și bursa de ajutor social fiind „prea mică”.
În plus, am scos în evidență piedicile puse de către Ministerul Finanțelor Publice în analizarea agregată a cheltuielilor instituțiilor din învățământ și a administrațiilor publice locale, prin portalul „Transparență bugetară”, care nu oferă posibilitatea de a cerceta bugetele în mod combinat. Astfel, eventualele analize sunt aproape imposibil de realizat de către societatea civilă, denotând, mai degrabă, o lipsă de transparență bugetară. Am adus în discuție și problemele Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar, urmând să fie inițiate niște acțiuni pentru îmbunătățirea activității acestui organ atât de important în procesul de alocare a fondurilor pentru educație.
Un alt aspect foarte important ce a fost discutat este reprezentat de numărul aberant de elevi din clasele anumitor unități de învățământ, care ajunge să fie de 35-40, ceea ce scade considerabil eficiența actului didactic. S-a constatat că vina aparține părinților și consiliilor de administrație ale unităților de învățământ și ale inspectoratelor școlare. În timp ce există clase „de performanță” supraaglomerate, nenumărate unități de învățământ sunt ocolite de către părinții în căutare de excelență în învățământul de masă. Ministrul educației a propus o soluție care ar putea rezolva atât problema supraaglomerării claselor, cât și cea a rezultatelor slabe la evaluările naționale a unor unități de învățământ, anume trecerea școlilor cu performanțe scăzute sub administrația celor care au dezvoltat un management educațional de calitate, reflectat în actul didactic.
Mai mult decât atât, s-au adus în discuție inspecțiile școlare și evaluările externe ale calității. Privind primul subiect, s-a stabilit că acestea nu ar trebui să mai fie anunțate, astfel încât orele de curs să fie surprinse în forma lor uzuală, nu într-una regizată. Cu scopul de a eficientiza evaluările externe, pentru care unitatea de învățământ trebuie să pregătească nenumărate documente, propunerea ministrului a fost ca acele acte să fie încărcate pe site-ul instituției, iar vizita comisiei de evaluare externă a calității să se axeze pe alte aspecte, precum actul didactic și bunăstarea personalului și a elevilor. Pe lângă acestea, am propus ca la vizitele efectuate de către Corpul de Control al Ministerului Educației Naționale să participe și un delegat observator al Consiliului Național al Elevilor, pentru a spori transparența acestora, idee ce a fost acceptată cu deschidere.
Nu în ultimul rând, una dintre temele majore de discuție a constituit-o curricula națională, având în vedere două aspecte: programa școlară pentru toate nivelurile, respectiv planurile-cadru pentru liceu. În legătură cu primul subiect, ministrul a menționat că atât programa școlară, cât și autorii de manuale sunt de vină pentru supraîncărcarea elevilor, urmând ca prima să fie refăcută, astfel încât scriitorii să nu mai poată introduce mai multă informație decât este necesar. Cât despre cel de-al doilea subiect, stadiul acestora este, de peste un an, de elaborare. Cât va mai dura? Nu știm.
”Din nefericire, din noiembrie până acum, aproape că nu a trecut o săptămână fără o declarație controversată de-a doamnei ministru. Acest lucru cauzează o instabilitate puternică, iar lipsa de predictibilitate a modificărilor din sistem au un impact major asupra atractivității școlii, atât pentru elevi, cât și pentru potențiale cadre didactice. O strategie pe termen lung a dezvoltării sistemului lipsește cu desăvârșire, fapt amplificat de rapiditatea cu care se schimbă miniștrii educației.
Rezultatele proiectului România Educată sunt un punct de pornire pentru elaborarea unei viziuni largi, de durată, asupra educației românești. Pentru a preveni alte dispute din mass-media privind teme educaționale, am sugerat ca, anterior emiterii unor idei controversate, reprezentanții de la nivel național ai elevilor (CNE), ai cadrelor didactice din învățământul preuniversitar (FSE SH, FSLI) și ai părinților (FNAP-IP) să fie consultați; nu neapărat într-o ședință la minister, cât, de ce nu, pe o platformă de comunicare online. Colaborarea cu reprezentanții celor implicați în activitatea educațională trebuie să fie primordială oricărui factor decident; în caz contrar, orice măsură ar putea fi contestată puternic, aceasta devenind încă o <bulină neagră> pentru sistemul de învățământ.”, a declarat președintele CNE, Petru APOSTOAIA.”
Citește și:
- Ecaterina Andronescu: ”Trebuie să motivăm elevii, să facem școala mai atractivă, să vină la lecție cu bucurie”
- Ecaterina Andronescu, criticată de elevi: Introducerea uniformei obligatorii, o măsură pur demagogică
- Cine sunt vinovații? Chestionar online privind relațiile dintre elevi, profesori și părinți, lansat de Consiliul Național al Elevilor
- Ecaterina Andronescu, criticată de elevi: Educația nu se face cu șervețele umede, iar modificările din pix vor aduce un haos general
