BAC 2019. Adriana Bogatu: ”Evaluarea tezelor la Limba și literatura română pare să fi fost făcută, în primă fază, la nivel ezitant-amatoricesc”

0

Adriana Bogatu, profesoară de Limba și literatura română, atrage atenția, într-o postare pe Facebook, asupra ”diferențelor frapante” dintre notele inițiale și cele obținute la contestație de unii candidați la examenul de Bacalaureat. Profesoara spune că ”evaluarea tezelor, cel puțin la Limba și literatura română, pare să fi fost făcută, în primă fază, la nivel ezitant-amatoricesc”, altfel nu pot fi explicate diferențele dintre primele note și cele finale.

Adriana Bogatu, profesor de Limba și literatura română la Colegiul Național ”Nicolae Bălcescu” din Brăila (foto), oferă câteva exemple, între care și situația unui elev notat mai întâi cu 7,95 și apoi cu 9,40 la contestație.

”Exemplele sunt numeroase și reflectă nu numai lipsa de implicare a echipelor de evaluatori, ci și metastazele unui sistem educațional care în fiecare an dă erori flagrante și de neiertat. (…) Doamna Ministru nu are niciodată explicații concrete. Ministerul tace. Ar trebui să fie publice listele cu evaluatorii din fiecare județ pentru a se vedea în ce măsură gradele didactice ale perechilor de corectori au fost compatibile, conform metodologiilor în vigoare”, scrie Adriana Bogatu, pe Facebook.

Postarea integrală a profesoarei Adriana Bogatu:

”BACALAUREATUL ROMÂNESC. FAZA NOTELOR OBȚINUTE LA CONTESTAȚII

Ultimul episod al bacalaureatului este afișarea rezultatelor de după contestații. Așa cum anticipasem într-o postare anterioară, preluată fără acordul meu în presă, c-așa-i la noi, evaluarea tezelor, cel puțin la Limba și literatura română, pare să fi fost făcută, în primă fază, la nivel ezitant-amatoricesc pentru că altfel este imposibil de explicat cum au apărut diferențe frapante între nota inițială și nota obținută la contestație.

Ce înseamnă ”diferențe frapante”? De exemplu, un elev notat mai întâi cu 7,95, a obținut la contestație 9,40 (!!!). O altă colegă de promoție și-a văzut nota inițială 6 transformată în 8,10, iar, în alte cazuri, de la 7 s-a ajuns la 9,20, 7- 8,30, 7,70 a devenit 8,85 etc….

Exemplele sunt numeroase și reflectă nu numai lipsa de implicare a echipelor de evaluatori, ci și metastazele unui sistem educațional care în fiecare an dă erori flagrante și de neiertat. Însuși principiul centrării pe elev, clamat, dar niciodată aplicat, e incomplet formulat, pentru că exclude factorul modelator, la fel de important ca elevul, profesorul. Învățământul trebuie centrat pe elev-profesor-societate (în tot ceea ce înseamnă raportarea la momentul de evoluție în care se află ea).

E obligatorie simularea cu evaluare externă pentru a se evita astfel de situații și alegerea corectă, echilibrată a județului evaluator, cu școli de calibru apropiat. Oficial, candidații nu au primit nicio explicație pentru modul în care au fost evaluate tezele lor. Mulți dintre ei au nevoie de mediile de la bacalaureat, în procente variabile, pentru admiterea la facultate. Emoțiile au fost greu de gestionat pentru alte câteva zile, dar cui îi pasă?

Doamna Ministru nu are niciodată explicații concrete. Ministerul tace. Ar trebui să fie publice listele cu evaluatorii din fiecare județ pentru a se vedea în ce măsură gradele didactice ale perechilor de corectori au fost compatibile, conform metodologiilor în vigoare. Pentru că dacă s-a ajuns la formula profesor cu grad definitiv – profesor cu grad definitiv sau profesor de gimnaziu- profesor de gimnaziu (e vorba de acomodarea cu predarea materiei de bacalaureat și cu structura subiectelor) ca în alți ani, explicațiile vin de la sine…

S-a terminat azi și repartizarea computerizată a absolvenților de clasa a VIII-a. S-a încheiat și bacalaureatul. Lumea uită. Începe febra admiterilor. Pe 9 septembrie o luăm de la capăt. O explicație oficială primim totuși? Evaluarea evaluării evaluate. Ce ziceți? Încercați?”

Citește și:

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.