Consiliul Național al Elevilor (CNE) solicită menținerea tuturor tipurilor de burse în forma actuală, ”cu alocări corespunzătoare și clare, în spiritul echității și al recunoașterii meritului”, dar și consultarea elevilor ”într-un timp util, înaintea adoptării deciziilor, nu retrospectiv sau în paralel cu implementarea reformelor, când feedbackul nu mai poate influența nimic în mod real”. De altfel, elevii acuză lipsa dezbaterii publice în cazul variantei finale a planurilor-cadru pentru liceu, care a fost deja aprobată.
Într-un comunicat de presă, CNE își exprimă ”îngrijorarea profundă și dezacordul ferm față de direcțiile propuse în noul program de guvernare, în ceea ce privește analiza sistemului de burse și reconfigurarea bugetului alocat acestora”.
”Propunerea de a dimensiona bugetul pentru burse pornind de la nivelul anului 2023 este, în opinia noastră, inacceptabilă. Această formulare sugerează o intenție de a reveni la o perioadă în care bursele erau insuficiente, dezechilibrate și lipsite de impact real. (…) Mai mult decât atât, propunerea de a raporta bursele la salariul minim net și nu brut ascunde o diminuare reală a sprijinului acordat elevilor. Această ajustare ar avea ca efect direct scăderea valorii burselor, în ciuda eventualelor creșteri oficiale ale salariului minim”, se arată în comunicat.
CNE atrage atenția că ”elevii din România se confruntă cu dificultăți reale în accesul la o educație de calitate, iar bursele reprezintă, în multe cazuri, singurul sprijin concret care le oferă o șansă reală”. Potrivit elevilor, fiecare tip de bursă, existent în prezent, are ”un rol distinct, bine conturat, care răspunde unor nevoi specifice ale elevilor din sistemul educațional românesc”:
”Bursele de merit recompensează performanța academică și oferă recunoaștere concretă a muncii și efortului susținut depus de elevii care obțin rezultate bune la învățătură. Bursele de reziliență, în schimb, au un rol complementar și strategic, funcționând ca o extensie a bursei de merit, fiind menite să ofere șanse egale elevilor care învață în licee cu contexte educaționale diferite. Bursele sociale au un rol esențial în asigurarea incluziunii educaționale și vizează sprijinirea elevilor care provin din medii vulnerabile din punct de vedere socio-economic. Bursele tehnologice sunt dedicate elevilor din învățământul profesional și contribuie la consolidarea unei rute educaționale adesea marginalizate, dar absolut necesare pentru dezvoltarea pieței muncii, iar bursele olimpice răsplătesc excelența absolută și susțin elevii care reprezintă România în competiții internaționale.”
În acest context, CNE ”solicită menținerea tuturor tipurilor de burse în forma actuală, cu alocări corespunzătoare și clare, în spiritul echității și al recunoașterii meritului”, arătând că ”orice diminuare a sprijinului financiar acordat elevilor, fie ea directă sau mascată sub ajustări tehnice, reprezintă o decizie periculoasă, nedreaptă și contrară interesului beneficiarilor principali ai educației”.
- ”Consiliul Național al Elevilor solicită ferm menținerea și creșterea cuantumurilor burselor prevăzute prin Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, asigurând o aplicare uniformă și coerentă la nivel național, astfel încât sprijinul acordat elevilor să fie garantat și echitabil pentru toți beneficiarii. Totodată, exprimăm o respingere categorică față de orice propunere de redimensionare a bugetului destinat burselor, fundamentată pe nivelul anului 2023, perioadă marcată de subfinanțare cronică și inechități semnificative în sistemul educațional.”
De asemenea, elevii cer ”menținerea unui cadru real, constant și funcțional de consultare a elevilor în toate demersurile de reformă care privesc drepturile și condițiile de acces în educație”: ”Această consultare trebuie realizată într-un timp util, înaintea adoptării deciziilor, nu retrospectiv sau în paralel cu implementarea reformelor, când feedbackul nu mai poate influența nimic în mod real. Consultarea nu trebuie să fie una de fațadă, menită doar să bifeze o etapă formală, ci să fie relevantă, cu un impact concret asupra politicilor publice.”
Noile-planuri cadru pentru liceu
În ceae ce privește planurile-cadru pentru liceu, CNE ”își exprimă profundul dezacord față de modul în care a fost gestionat procesul de transparență publică și conținutul documentelor propuse”.
”Deși în trecut au existat consultări publice asupra primei variante ale viitoarelor planuri-cadru, considerăm că era imperios ca forma finală a acestora să fie supusă unei noi dezbateri reale, transparente și participative. Reforma curriculară nu poate fi realizată în absența unei asumări colective și a unei consultări autentice cu elevii, profesorii, părinții și toți actorii relevanți din sistemul educațional”, se precizează într-un comunicat.
CNE semnalează că, ”din păcate, în forma actuală a planurilor-cadru, ponderea orelor alocate CDEOȘ este redusă față de prima variantă propusă de planuri-cadru, ceea ce limitează capacitatea elevilor de a-și contura un traseu educațional adaptat propriilor interese și aspirații profesionale”.
”Elevii nu trebuie să fie simpli beneficiari ai sistemului, ci actori activi în definirea propriului parcurs educațional. Este absolut normal ca trunchiul comun să existe și să asigure o bază solidă de cunoștințe, dar alegerea direcției de aprofundare trebuie să aparțină elevului.
Așadar, Consiliul Național al Elevilor solicită creșterea semnificativă a ponderii alocate curriculumului la decizia elevului din oferta școlii în planurile-cadru, în special pentru clasele terminale (XI-XII), astfel încât cel puțin 30% din numărul total de ore să fie alocat materiilor opționale, sau revenirea la varianta inițială din luna ianuarie”, transmite CNE.
Totodată, elevii spun că ”modificarea numărului de ore pentru anumite discipline, precum limba și literatura română, limbile moderne, geografia sau istoria, va avea un impact direct asupra viitoarelor programe școlare și asupra conținuturilor care vor fi predate”.
- ”Este necesar ca orice demers de reducere a numărului de ore să fie corelat cu o revizuire coerentă și profundă a curriculumului, pentru a preveni afectarea calității actului educațional prin comprimarea excesivă a conținuturilor. Solicităm, în acest sens, ca elaborarea noilor programe să fie realizată cu maximă transparență și cu implicarea directă a elevilor și profesorilor, după un calendar sustenabil asumat în urma procesului de consultare publică, în vederea asigurării unui curriculum relevant, aplicabil și adaptat nevoilor reale ale beneficiarilor principali ai educației.”
- ”Totodată, în lipsa unei planificări riguroase a reformei privind formarea inițială și continuă a cadrelor didactice, o reformă care să le ofere oportunitatea de a dobândi metode moderne, adaptate nevoilor reale ale elevilor – există riscul ca schimbările curriculare să nu poată fi aplicate eficient. Dincolo de actualizarea planurilor-cadru și a programelor școlare, este esențial ca profesorii să își asume un rol activ în procesul educațional, devenind nu doar transmițători de informații, ci facilitatori ai învățării și sprijin real în dezvoltarea elevilor. Fără o planificare riguroasă și resurse dedicate formării profesorilor, riscul este ca aceste discipline să devină doar denumiri fără conținut real și valoare educațională.”
Citește și:
- Reprezentanți ai elevilor și părinților acuză: Tăierea burselor, o bătaie de joc. Planurile-cadru pentru liceu, aprobate în grabă, fără o reformă reală
- Noile planuri-cadru pentru liceu au fost aprobate. Se vor aplica progresiv, începând cu generația de elevi care intră în clasa a IX-a în anul școlar 2026−2027
