Liceele care vor deveni unități-pilot pentru planul-cadru propus de Ministerul Educației și Cercetării își vor putea personaliza activitatea educațională, creându-și propriul plan-cadru cu suportul și ajutorul ministerului, spune ministrul Daniel David.
Ministerul Educației a lansat în consultare publică, în paralel cu proiectele de planuri-cadru standard de la liceu, și un proiect de plan-cadru pentru pilotare. Potrivit propunerii, pilotarea ar urma să se desfășoare începând cu anul școlar 2026–2027.
”Am pus în consultare, pe o perioadă mai lungă fiindcă este un element nou – planurile-cadru standard le-am discutat și văzut timp de două luni, dar am pus în consultare pentru următoarele 10 zile și o nouă variantă de planuri-cadru care vreau să fie pilotată într-un demers strategic al Ministerului Educației și Cercetării.
N-am mai pus eu, din cabinetul ministrului (…) orele și disciplinele, ci am spus foarte clar că este important să avem un număr X de ore într-un an în clasa a IX-a, în clasa a X-a, în clasa a XI-a și în clasa a XII-a. Este obligatoriu să avem anumite discipline din trunchiul comun, pe lângă ele pot să fie și altele pe care le adaugă fiecare unitate școlară și fiecare unitate școlară își poate crea propriul plan-cadru, sigur, cu ajutorul experților de la Ministerul Educației și Cercetării – vom avea o comisie care să îi ajute pe cei care doresc să inițieze așa ceva”, a declarat ministrul Educației la Euronews România.
Daniel David a adăugat că ”dacă cineva nu este foarte mulțumit cu disciplinele și numărul de ore alocate în varianta standard, are libertatea, i-am dat această libertate să își personalizeze un plan-cadru, cu suportul și ajutorul ministerului”: ”Cred că este o variantă cinstită și corectă în care avem și un demers standard, dar lăsăm și libertăți pentru cei care doresc să îș personalizeze și mai mult activitatea educațională.”
În proiectul de ordin pus în dezbatere publică se arată că planul-cadru ”poate fi adoptat și adaptat pentru pilotare în orice unitate de învățământ de nivel liceal de stat, particulară sau confesională, în unitățile de învățământ cu predare în limbile minorităților naționale, pentru clase cu studiul unei limbi moderne în regim intensiv sau bilingv, inclusiv pentru cele care funcționează în baza unor acorduri guvernamentale (dacă este permis), pentru învățământul liceal special și pentru alternativele educaționale, în cazul tuturor filierelor, profilurilor şi specializărilor/ calificărilor profesionale oferite în unitatea de învățământ, sau pentru o parte a acestora.”
”Varianta de plan-cadru propusă are în vedere o reorganizare flexibilă a curriculumului prin delimitarea clară a două componente: trunchi comun (TC) și curriculum decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), acesta din urmă având un rol esențial în personalizarea parcursurilor educaționale, în definirea ariei de specializare și interes a elevului, precum și în deschiderea școlii către parteneriate educaționale relevante cu alte instituții ale statului, cu mediul de afaceri și societatea civilă”, prevede proiectul programului de pilotare
”Direcțiile de dezvoltare ale planului-cadru propus spre pilotare”, prezentate în Programul de pilotare sistemică a planului-cadru, varianta pilot:
- ”Flexibilitate și autonomie curriculară → Prin alocarea unui segment consistent curriculumului CDEOȘ (100–800 ore per arie curriculară), planul-cadru alternativ permite o autonomie reală a școlii și elevului în definirea, în parteneriat autentic, a parcursului educațional. Unitățile de învățământ pot construi oferte proprii relevante, în baza unor analize de nevoi, resurse și oportunități locale.
- Personalizare și diferențiere → Modelul propune o abordare centrată pe elev și pe traseul său de dezvoltare, permițând configurarea unor rute de învățare flexibile, adaptate fiecărei filiere, profil, calificări sau domeniu vocațional.
- Conectarea școlii la partenerii externi → Prin dezvoltarea segmentului CDEOȘ, planul-cadru alternativ deschide școala către comunitate, instituții, operatori economici, ONG-uri și autorități locale, cu scopul de a integra în actul educațional activități de voluntariat, internshipuri, proiecte comunitare, ateliere de practică sau activități aplicate.
- Raționalizarea încărcării orare → Numărul minim de ore obligatorii este redus în trunchiul comun (1800 de ore pe întreg ciclul liceal), iar recomandarea de max. 35 ore pe săptămână și 4800 ore pe ciclu oferă un cadru realist de organizare a timpului școlar, prevenind supraîncărcarea și favorizând învățarea profundă.
- Inovare și testare a noilor paradigme curriculare → Planul-cadru alternativ creează spațiu pentru: – interdisciplinaritate și transdisciplinaritate; – integrarea abordării ȘTIAM și a alfabetizării funcționale; – incluziunea educațională prin adaptarea structurii curriculare.”
”Pilotarea se va desfășura începând cu anul școlar 2026–2027, în unități liceale de stat, particulare sau confesionale, pe o perioadă de 6 ani, cu evaluări anuale și intermediare la 2 și 4 ani, inclusiv la final ciclu, coordonate de Comisia de pilotare și realizate cu sprijinul IȘE, CNCE și CNDIPT”, se mai precizează în proiect.
