Acasă Educația la zi Planurile-cadru la nivelul învățământului liceal trebuie gândite pentru a le lega de...

Planurile-cadru la nivelul învățământului liceal trebuie gândite pentru a le lega de formula viitorului Bacalaureat, spune ministrul Educației

0

Noile planuri-cadru de la nivelul învățământului liceal trebuie gândite pentru a se potrivi cu formula viitorului bacalaureat, a declarat joi ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, relatează Agerpres.

Ministrul a participat, joi, la dezbaterea publică dedicată proiectelor de planuri-cadru pentru învățământul liceal, organizată de Ministerul Educației și Cercetării, în sistem de videoconferință.

”Avem un context legislativ nou în care bacalaureatul va fi regândit și atunci trebuie să și regândim planurile-cadru la nivelul învățământului liceal pentru a le lega de formula viitorului bacalaureat”, a spus ministrul.

Potrivit acestuia, în prezent există o încărcătură curriculară la liceu ”foarte puternică pe copii” atât prin numărul de discipline, cât și prin numărul de ore.

”Mă uit și văd că intră în clasa a IX-a copiii cu un nivel de inteligență și creativitate comparabil cu ce vedem în țările vestice la care ne raportăm mereu, dar când mă uit la output văd un nivel foarte crescut de analfabetism funcțional prea mare pentru o țară cu ambițiile României. (…) Este foarte trist când vedem aceste rezultate și aceste date care ar trebui să ne sperie, iar pe mine m-au speriat. (…) Mi-ar fi plăcut ca începutul de mandat să fie mai ușor. (…) Mi-ar fi plăcut să amân acest demers, dar din cauza acestor motive cred că este responsabilitatea unui ministru să se apuce și să facă ce trebuie să facă, nu ce îi place să facă”, a spus David.

El a spus că a observat progres în dezbaterile privind planurile-cadru pentru liceu.

Potrivit ministrului, după finalizarea planurilor-cadru se va trece la conținuturi, care ”în anumite zone sunt prea încărcate”.

”Vom lucra la conținuturi. (…) Conținuturile pe care le avem acum în anumite zone sunt prea încărcate și cu multe elemente care nu sunt întotdeauna foarte relevante. Va trebuie să aerisim curriculumul și să îl facem relevant pentru ceea ce vrem”, a explicat Daniel David.


Noua formulă a examenului de Bacalaureat, prevăzută în Legea Învățământului Preuniversitar:  ”Examenul național de bacalaureat constă în susținerea următoarelor probe:

  • a) proba A01 – probă orală de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română, probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările/ calificările – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare;
  • b) proba A02 – probă orală de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare;
  • c) proba A1 – probă scrisă la Limba și literatura română – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările/calificările, cu excepția elevilor de la profilul umanist, specializarea filologie, și pentru elevii care au studiat disciplina Limba și literatura română pentru școli și secții cu predare în limba maternă, cu programă specială – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare;
  • d) proba A2 – probă scrisă la Limba și literatura română pentru elevii de la profilul umanist, specializarea filologie – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare, cu excepția elevilor care au studiat disciplina Limba și literatura română pentru școli și secții cu predare în limba maternă, cu programă specială;
  • e) proba A3 – probă scrisă la Limba și literatura română pentru elevii care au studiat disciplina Limba și literatura română pentru școli și secții cu predare în limba maternă, cu programă specială;
  • f) proba B – două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională, în acord cu descriptorii elaborați pe baza programelor școlare. Rezultatul evaluării se exprimă prin niveluri de competență corespunzătoare celor din Cadrul european comun de referință pentru limbi străine;
  • g) proba C – proba de evaluare a competențelor digitale, în acord cu descriptorii elaborați pe baza programelor școlare. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelurile de competență în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu;
  • h) proba D – probă scrisă la Limba și literatura maternă – probă comună pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale și opțional pentru elevii care au studiat limba maternă conform art. 60 alin. (5), a unei minorități naționale în unități de învățământ cu predare în altă limbă decât cea maternă de la toate filierele, profilurile și specializările – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare;
  • i) proba E – două probe scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializării, pe baza standardelor naționale de evaluare;
  • j) proba F – probă scrisă, obligatorie, pentru evaluarea competențelor de bază, complementare profilului/probelor scrise E.
    •  Proba E – probe scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializării sunt desfășurate după cum urmează:
      • a) pentru profilul real, specializarea matematică-informatică, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la Matematică și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul real, la alegere între: Informatică, Fizică, Chimie, Biologie;
      • b) pentru profilul real, specializarea științele naturii, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la Fizică/Chimie/Biologie și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul real, la alegere între: Fizică, Chimie, Biologie, Matematică sau Informatică, alta decât cea la care a susținut proba obligatorie;
      • c) pentru profilul umanist, specializarea științe sociale, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la Istorie și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între Geografie și științe socioumane: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;
      • d) pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la limba și literatura unei limbi de circulație internațională și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între: Istorie, Geografie sau științe socioumane: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;
      • e) pentru filiera tehnologică, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire și o probă la alegere dintre disciplinele relevante pentru profilul real;
      • f) pentru filiera vocațională, două probe, dintre care una obligatorie dintre disciplinele de specialitate și alta la alegere dintre disciplinele relevante pentru profilul predominant al specializării.
    • Proba F va viza competențele de bază, după cum urmează:
      • a) pentru profilul umanist, filiera teoretică, proba scrisă pentru evaluarea competențelor de bază, la alegere între: Matematică, Fizică, Chimie, Biologie;
      • b) pentru profilul real, filiera teoretică, proba scrisă pentru evaluarea competențelor de bază, la alegere între: Istorie, Geografie, Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;
      • c) pentru filierele tehnologică și vocațională, probă scrisă pentru evaluarea competențelor prevăzute la lit. a) sau b), complementar disciplinelor alese la proba E.

Citește și: Propunerile comunității Merito pentru noile planuri-cadru. „Reconsiderarea numărului de discipline în vederea învățării profunde”, printre sugestii

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.