Candidații care se înscriu la concursul pentru ocuparea funcţiei de inspector şcolar vor susține o probă scrisă și un interviu în faţa comisiei de concurs privind managementul educaţional şi deontologia profesională, a stabilit, prin ordin, Ministerul Educației și Cercetării (MEC). La proba de interviu pot participa doar candidații care obțin minimum nota 7 la proba scrisă, în timp ce punctajul de promovare a probei de interviu este de 7 puncte din 10. Conform documentului, inspectorii școlari sunt evaluați anual, iar cei care obțin calificativul sub 60 de puncte (nesatisfăcător) sunt eliberați din funcţie.
UPDATE Ordinul pentru aprobarea Metodologiei de organizare și desfășurare a concursului pentru ocuparea funcției de inspector școlar din direcțiile județene de învățământ preuniversitar/ Direcția Municipiului București de Învățământ Preuniversitar, precum și de evaluare a inspectorilor școlari – publicat în Monitorul Oficial:
Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a lansat în consultare publică Metodologia de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiei de inspector şcolar din Direcţiile Judeţene de Învăţământ Preuniversitar/Direcţia Municipiului Bucureşti de Învăţământ Preuniversitar, precum și de evaluare a inspectorilor școlari.
Potrivit proiectului, la concursul pentru ocuparea funcţiilor de inspector şcolar poate candida cadrul didactic care îndeplineşte, cumulativ, următoarele condiţii:
- este titular în învăţământul preuniversitar, angajat cu contract de muncă individual pe perioadă nedeterminată într-o unitate de învăţământ preuniversitar sau într-o unitate de educaţie extraşcolară din sistemul naţional de învăţământ;
- are diplomă de licență;
- a dobândit cel puţin gradul didactic II sau titlul ştiinţific de doctor echivalat cu gradul didactic I, cu vechime efectivă la catedră de minimum 6 ani în învăţământul preuniversitar;
- a obţinut calificativul anual „foarte bine” în ultimii 5 ani şi nu a fost sancţionat disciplinar în aceeaşi perioadă, până la înscrierea la concurs, sau, în cazul în care a fost sancţionat disciplinar, a obţinut hotărâre definitivă de anulare a sancţiunilor;
- nu a fost condamnat penal definitiv pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra vieţii, integrităţii corporale sau sănătăţii, contra libertăţii persoanei, rele tratamente aplicate minorului, hărţuire, trafic de minori, proxenetism, infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale, luare şi dare de mită, trafic de influenţă, fals şi uz de fals, furt calificat, pentru care nu a intervenit reabilitarea;
- este apt din punct de vedere medical;
- la data susţinerii concursului nu îndeplineşte condiţiile legale de pensionare, luând în calcul limita de vârstă şi stagiul de cotizare.
În proiect se precizează că funcția de inspector școlar este incompatibilă cu: funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte în structurile de conducere ale partidelor politice, la nivel local, judeţean/al municipiului Bucureşti sau naţional; funcţia de primar, viceprimar, preşedinte sau vicepreşedinte de consiliu judeţean/al Consiliului General al Municipiului Bucureşti; cu orice funcţie de conducere în organizaţiile sindicale.
Probele de concurs
Concursul pentru ocuparea funcţiei de inspector şcolar se organizează de către DJIP/DMBIP și constă în susţinerea, în ordine, a următoarelor probe: 1. proba scrisă în profilul postului pentru care candidează; 2. interviu în faţa comisiei de concurs privind managementul educaţional şi deontologia profesională.
- Comisia de concurs este formată din directorul general – în calitate de preşedinte și doi reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei și Cercetării, din care unul poate fi un profesor sau un conferenţiar universitar din profilul postului pentru care candidează.
- Probele de concurs se înregistrează audio-video. La lucrările comisiei de concurs participă, cu statut de observatori, câte un reprezentant desemnat de federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar, care au organizaţii sindicale în judeţul/municipiul Bucureşti pentru care se organizează concursul.
- De asemenea, la desfăşurarea interviului în faţa comisiei de concurs pot participa, la cerere, numai în calitate de observatori, fără a avea dreptul de a interveni, câte un reprezentant desemnat de federaţiile reprezentative ale asociațiilor de părinţi cu activitate relevantă la nivel naţional, precum şi reprezentantul elevilor desemnat de Consiliul Naţional al Elevilor.
Proba scrisă
Proba scrisă în profilul postului pentru care candidează reprezintă un test-grilă alcătuit din 20 de itemi din management educaţional şi legislaţie, din care 6 itemi de management educaţional şi 14 itemi de legislaţie.
- Evaluarea probei scrise se face în plenul comisiei de concurs, în prezența candidatului și a observatorilor din partea federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar, utilizându-se fişa de evaluare individuală prevăzută în metodologie.
- Nota maximă a probei este de 10, reprezentând media aritmetică a notelor acordate de fiecare membru al comisiei – nota 10/membru de comisie.
- Nota de promovare a probei este de 7, reprezentând media aritmetică a notelor acordate de fiecare membru al comisiei, cu două zecimale, fără rotunjire – minimum nota 7/membru de comisie. Nu se admit diferenţe de notare între membrii comisiei de concurs.
- Notele obţinute la proba scrisă nu se pot contesta. La solicitarea candidaților, respectiv urmare a unor sesizări, președintele comisiei de concurs poate dispune verificarea corectitudinii calcului punctajelor acordate, respectiv a mediilor.
- Candidații care obțin minimum nota 7 la proba scrisă pot participa la proba de interviu.
Interviul
Evaluarea probei de interviu privind managementul educaţional şi deontologia profesională se face în plenul comisiei de concurs, utilizându-se o fişă de evaluare individuală prevăzută în metodologie.
- Punctajul maxim al probei este de 10 puncte, reprezentând media aritmetică a punctajelor acordate de fiecare membru al comisiei – 10 puncte/membru de comisie.
- Punctajul de promovare a probei este de 7 puncte, reprezentând media aritmetică a punctajelor acordate de fiecare membru al comisiei, cu două zecimale, fără rotunjire – minimum 7 puncte/membru de comisie.
- În cadrul probei de interviu candidații vor avea de prezentat și un studiu de caz, care va consta în analiza și soluționarea unei situații specifice activității de inspector școlar. Cazul este extras aleatoriu de către candidat din setul elaborat de comisia de concurs și vizează situații concrete privind: aplicarea legislației educaționale; activitatea de monitorizare și control; managementul situațiilor de criză; relația instituțională cu unitățile de învățământ; elaborarea măsurilor de remediere și îmbunătățire.
- Candidații prezintă și argumentează soluțiile și măsurile propuse. Evaluarea prezentării studiului de caz se realizează pe baza grilei prevăzute în metodologie, care urmărește: capacitatea de analiză și sinteză; aplicarea corectă a legislației; capacitatea decizională; realismul și eficiența soluțiilor propuse; respectarea principiilor de etică și deontologie profesională; claritatea și coerența argumentării.
- Planul managerial reprezintă un material elaborat de candidat, care evidențiază perspectiva acestuia asupra dezvoltării și îmbunătățirii domeniului educațional aferent postului pentru care candidează.
- Planul managerial cuprinde: identificarea principalelor nevoi și provocări educaționale; priorități și direcții de dezvoltare; măsuri pentru creșterea calității educației; modalități de sprijin și colaborare cu unitățile de învățământ; perspective privind dezvoltarea instituțională și inovarea educațională.
- Planul managerial se susține în cadrul interviului și constituie parte integrantă a evaluării candidatului.
După susţinerea celor două probe – se mai arată în proiect – nota finală a candidatului se obţine prin formula: N = (N_s + P_i)/2, unde: N_s = nota obţinută la proba scrisă; P_i = punctajul obţinut la proba de interviu; N = nota finală obţinută la concurs, cu două zecimale, fără rotunjire.
”În cazul neobţinerii notei minime/punctajului minim la una dintre probe, candidatul este declarat respins. (…) Este declarat reuşit la concurs candidatul promovat care a obţinut nota finală cea mai mare”, se menționează în proiect
- Se pot contesta rezultatele evaluării specifice la proba de interviu privind managementul educaţional şi deontologia profesională. Contestațiile sunt trimise la direcţia de specialitate din cadrul Ministerul Educaţiei şi Cercetării, spre soluţionare, împreună cu documentaţia concursului și înregistrarea audio-video a probei contestate.
Numirea inspectorilor şcolari declarați reușiți după soluționarea contestațiilor se face de către directorul general general pentru un mandat de 4 ani.
Evaluarea inspectorilor școlari
Evaluarea inspectorilor şcolari se realizează în conformitate cu Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, astfel:
- se face anual, potrivit fişei postului şi prin punctarea activităţilor de îndrumare şi control realizate în afara fişei postului, la solicitarea directorului general şi a organelor ierarhic superioare;
- se declanşează prin autoevaluare şi se realizează pe baza fişei de evaluare a fiecărui inspector şcolar ce a fost elaborată de către DJIP/DMBIP în baza fişei de evaluare-cadru din metodologie;
- fiecare inspector şcolar completează punctajul de autoevaluare şi elaborează un raport argumentativ, ambele depunându-se la registratura DJIP/DMBIP, în perioada 1 – 7 septembrie a anului şcolar următor;
- directorul general finalizează fişa de evaluare a inspectorului şcolar, prin completarea punctajului acordat, numai după ce directorul general adjunct în a cărei subordine directă este cel evaluat consultă directorii/directorii adjuncți din unităţile de învăţământ preuniversitar/unitățile de educație școlară/ centrele județene/al municipiului București de resurse și asistență educațională privind respectarea deontologiei profesionale de către inspectorii şcolari.
- consultarea directorilor/directorilor adjuncți se realizează pe baza unui instrument unitar, aprobat la nivelul DJIP/DMBIP, care cuprinde criterii clare privind comunicarea instituțională, obiectivitatea, conduita profesională, respectarea termenelor și calitatea activităților de îndrumare și control;
- fişele de evaluare ale inspectorilor şcolari sunt vizate de directorul general adjunct şi directorul general, până la data de 15 septembrie a anului şcolar următor, marcând finalizarea procesului de evaluare;
- contestaţiile se depun la registratura DJIP/DMBIP, în termen de 5 zile lucrătoare de la data comunicării deciziei DJIP/DMBIP de acordare a punctajului final de evaluare;
- consiliul de administraţie al DJIP/DMBIP rezolvă contestaţiile privind evaluarea inspectorilor şcolari, în prezenţa persoanei evaluate;
- contestaţiile se soluţionează în termen de 5 zile lucrătoare de la înregistrarea lor la DJIP/DMBIP. Rezultatul poate fi atacat în contenciosul administrativ/la instanţa de judecată competentă;
- punctajul final şi calificativul acordat vor fi comunicate, în scris, celor în cauză până la data de 30 septembrie a anului şcolar următor.
Rezultatul evaluării se concretizează în acordarea calificativului anual, astfel:
- 85 – 100 de puncte: „foarte bine” – validare pe funcţie;
- 70 – 84,99 de puncte: „bine” – validare pe funcţie;
- 60 – 69,99 de puncte: „satisfăcător” – monitorizare – reevaluare la un interval de 3 – 6 luni;
- sub 60 de puncte: „nesatisfăcător” – invalidare pe funcţie – încetarea detașării sau a contractului de management educaţional încheiat în calitate de inspector şcolar, după caz.
”În situaţia acordării la evaluarea anuală a calificativului <nesatisfăcător> unui inspector şcolar, acesta este eliberat din funcţie. Calificativul <nesatisfăcător> nu dă dreptul de ocupare a unei funcţii de conducere, îndrumare şi control din învățământul preuniversitar în următorii trei ani de la obţinerea acestui calificativ”, se mai arată în proiect.
