Programa la Română, prezentată de autori: Propunem o abordare diacronică. Elevii vor discuta în clasa a XII-a despre literatura contemporană

Elevii de clasa a IX-a vor începe studiul literaturii cu primele forme – mitologia, basmul, legenda – și vor ajunge în clasa a XII-a să discute despre literatura contemporană lor, până la generația 2000, inclusiv, abordarea în predarea literaturii la liceu fiind ”diacronică”, a precizat, joi, Oana Fotache Dubălaru, coordonator științific al programelor școlare pentru disciplina Limba și literatura română – clasa a IX-a și decan al Facultății de Litere din cadrul Universității din București.

Oana Fotache Dubălaru a participat, alături de ⁠Alexandru Nicolae (Institutul de Lingvistică al Academiei Române) și Daniel Georgescu (inspector MEC), la prezentarea programelor școlare pentru disciplina Limba și literatura română – clasa a IX-a, transmisă pe canalul YouTube al Ministerului Educației și Cercetării.

Reprezentanții grupului de lucru au făcut precizări în legătură cu modul în care se va studia limba și literatura română la liceu, de ce s-a ales perspectiva cronologică în predarea literaturii și care este rolul ”recomandărilor de autori” din programe.

Abordarea cronologică a literaturii la liceu

• Oana Fotache Dubălaru: ”Sunt firești elemente de noutate, sunt elemente de continuitate, sunt preluări dintr-un mod de a preda literatura în alte sisteme de învățământ europene – Franța, Spania, Germania, care apelează și ele la o perspectivă diacronică în cea mai mare parte în predarea literaturii. Cel mai important lucru mi se pare familiarizarea elevilor, după ce în gimnaziu au studiat texte literare, nonliterare, multimodale, s-au raportat la fenomene de comunicare orală și scrisă, acum să înțeleagă că există acest spațiu numit literatură. Un spațiu cu mai multe dimensiuni. De asta propunem să începem studiul literaturii în clasa a IX-a, în primele întâlniri cu elevii, printr-o introducere, o punere în temă a fenomenului literar, prezentată ca o poveste, ca o călătorie în timp. Fiindcă nu putem înțelege prezentul în care ne aflăm dacă nu identificăm elementele și procesele care au dus la constituirea acestui prezent. De aceea, propunem o abordare diacronică, în primul rând, cronologică, dar care nu exclude, dimpotrivă, integrează o abordare tematică, un criteriu stilistic, un criteriu biografic, un criteriu al instituțiilor culturale, urmărite în emergența lor, în apariția lor și în evoluția lor. (…) Astfel că vorbim de formarea unei competențe teoretice, a unei competențe textuale, a uneia contextuale și a uneia lingvistice. Asta nu înseamnă că, dincolo de concepte și de limbajul arid, avem în vedere memorarea unor conținuturi sau a unor idei, ci o raportare activă, flexibilă, autentică a elevilor de astăzi la texte mai vechi sau mai noi, fiindcă vor începe studiul literaturii cu primele forme, ceea ce înseamnă literatura în cultura populară, mitologia, basmul, legenda și vor ajunge în clasa a XII-a să discute despre literatura contemporană lor, până la generația 2000, inclusiv. E foarte important ca toate aceste conținuturi să fie introduse pe rând, într-o ordine pe care o dă diacronia.”

”Recomandările de autori”

• Oana Fotache Dubălaru: ”Programa nu apelează la ideea, conceptul de autor canonic. Nu și-a propus de la bun început să vină cu o listă închisă, obligatorie, o listă fixă de autori, pentru că literatura nu se exprimă numai în niște nume, oricât de cunoscute, oricât de largă circulație ar avea, ci în viziunea pe care o propunem presupune o circulație, un transfer, o receptare a unor fenomene culturale foarte diverse și în continuă mișcare. Astfel că propunem, recomandăm o serie de autori din care autorii de manuale, autorii de auxiliare didactice, profesorii la clasă au toată libertatea să aleagă ce consideră potrivit într-un moment sau altul. Această listă de autori amplă tocmai fiindcă din acești autori, pentru fiecare epocă, se pot alege unul, două sau mai multe nume. Această listă de autori români este însoțită de propuneri de autori din literatura europeană. (…) Recomandări așadar și propuneri de texte de citit fragmentar sau integral, dar fără să indicăm aceste texte, doar genul căruia ele îi aparțin.”
• ⁠Alexandru Nicolae: ”Este o dezbatere publică, și formală și informală, și apar întrebări de tipul de ce nu avem în clasa a XIX-a scriitori femei. Trebuie să fim onești cu propria noastră istorie intelectuală. Femeile au scris foarte puțin, nu au fost publicate în secolul al XIX-lea, sunt foarte puține exemple de scriitori femeie. Sofia Nădejde, de exemplu, dar este un caz izolat.”
• Oana Fotache Dubălaru: ”Discuția rămâne deschisă și ne putem gândi, ăsta este rolul dezbaterii publice până la urmă, să îmbunătățim, în timpul pe care îl avem, această propunere pe care o facem.”
• Daniel Georgescu: ”Trebuie să precizăm că acele nume de autori apar sub titlul Recomandări de autori. Prin urmare, nu există obligația de a include toți acei autori, ci există opțiunea aceasta de a alege dintre autorii respectivi sau de a propune alți autori a căror creație este în profilul epocii.”

  

Cum îi ajută pe elevi studierea unor texte vechi

• ⁠Alexandru Nicolae: ”Ceea ce face școala este să antreneze gândirea, să ne învețe să analizăm. Limba este un sistem pluristratificat. Expunerea la un text vechi, la un text dialectal, la un text literar scris într-o anumită perioadă nu face decât să-mi antreneze gândirea. Asta este, după părerea mea, menirea școlii. Să-mi antreneze gândirea în sensul în care voi ști să pun virgula într-un text, să n-o pun între subiect și predicat. Voi ști să pun o cratimă în limba română acolo unde trebuie. N-o să mă gândesc la regulă pentru că nu fac asta, ci o să devină un act reflex. Asta este menirea școlii, să ne construiască niște deprinderi reflexive de utilizare a limbii, de înțelegere a unui text.”

Despre criticile că programa duce studiul literaturii în urmă cu decenii

• Daniel Georgescu: ”Diferența dintre abordarea de acum și cea de acum 2-3 decenii este dată de faptul că, de această dată, conținuturile nu mai sunt prezentate descriptiv, ci ele sunt abordate, interogate din perspectiva elevului astfel încât să se faciliteze competențele.”

Cum vor fi programele școlare la clasele a X-a, a XI-a și a XII-a

• ⁠Alexandru Nicolae: ”Gândim în continuare niște modele de argumentare, retorică, practici discursive, încheind în clasa a XII-a cu un modul mai relaxat de multilingvism, care este completat de o anumită recapitulare firească.”
• Oana Fotache Dubălaru: ”La literatură, acesta este cadrul conceptual al programei care va continua cu dinamica formelor literare în epoca Junimii – abordarea diacronică – prin studierea lui Mihai Eminescu la începutul clasei a X-a, apoi a poeziei simboliste, poeziei/prozei interbelice, neomodernismului postbelic ș.a.m.d. și încheind cu actualitatea literară, încercând pe parcurs să recuperăm nume de autori și autoare care să nu fi fost până acum în programele școlare în centrul atenției, să nu fi fost foarte vizibile, tocmai din cauza acestei perspective canonice exclusiviste care selecta doar o listă închisă.”

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a lansat în consultare publică programele școlare pentru disciplinele prevăzute în planurile-cadru de liceu, care vor intra în vigoare în anul școlar 2026-2027 pentru elevii de clasa a IX-a. Între acestea se regăsesc și programele pentru disciplina Limba și literatura română – clasa a IX-a, trunchi comun și curriculum de specialitate.

Ce vor studia elevii de clasa a IX-a la Limba și literatura română, conform conținuturilor propuse pentru trunchiul comun:

• un mit, o cronică sau un letopiseț (fragmente de text) și o legendă sau un basm popular (text integral);
• un memorial de călătorie (fragmente de text) și o poezie de dragoste (text integral);
• un articol-program, o nuvelă romantică, o poezie de inspirație istorică (texte integrale);
• un roman și o comedie (texte integrale);
• un basm cult, o schiță, o nuvelă realistă (texte integrale).

• Recomandări de autori: Ion Neculce, Anton Pann, Dinicu Golescu, I. Codru-Drăgușanu, Mihail Kogălniceanu, Costache Negruzzi, Dimitrie Bolintineanu, Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu, Ion Ghica, Radu Ionescu, Nicolae Filimon, I. L. Caragiale, Ion Creangă, Ioan Slavici; Niccolò Machiavelli, Montesquieu, Molière, Alphonse de Lamartine, Stendhal.

Citește și: 

• Programa școlară la Limba și literatura română, criticată de profesori și scriitori: „Ne întoarce în urmă cu decenii. Ce se petrece acum este o rușine”
• Cum este noua programă la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a? Profesoara Adriana Bogatu: „O întoarcere în timp. Salt mortal. Fără plasă”
• Au fost publicate programele școlare pentru Limba și literatura română, clasa a IX-a. Conținuturile propuse și autorii recomandați – consultare publică