În majoritatea claselor nu vor fi schimbări în ceea ce privește numărul de copii, modificarea limitelor minime și maxime afectând mai ales clasele sub efectiv, cu 8 sau 9 copii, și este posibil ca ponderea învățământului simultan să crească, în anul școlar 2025-2026, de la 6% la 7,5%, a informat, luni, Ministerul Educației și Cercetării (MEC).
Una dintre măsurile prevăzute de Legea fiscal-bugetară este modificarea limitelor minime și maxime pentru numărul de elevi dintr-o clasă, astfel: primar → 12 (min.) – 24 (max.), cu media 18; gimnaziu → 12 (min.) – 28 (max.), cu media 20; liceu: → 16 (min.) – 30 (max.), cu media 23.
”Ca excepții, limitele minime pot fi scăzute cu 2, iar cele maxime crescute cu cel mult 4 (cu acordul inspectoratului școlar județean). Ministerul nu va încuraja creșteri maximale, iar reducerea efectivelor la clase în funcție de numărul de copii cu cerințe educaționale speciale a rămas în vigoare”, precizează MEC într-un comunicat de presă.
Ministerul susține că, după aplicarea măsurii de modificare a numărului de elevi la clasă, ”majoritatea claselor din România care se încadrau între limitele anterioare se vor încadra și în noile limite”.
Care erau vechile prevederi:
Legea 1/2011 (forma inițială) → primar: 12 (min.) – 25 (max.), cu media 20; gimnaziu: 12 (min.) – 30 (max.), cu media 25; lliceu: 15 (min.) – 30 (max.), cu media 25.
Legea 198/2023 → primar: 10 (min.) – 22 (max.), cu media 16; gimnaziu: 10 (min.) – 26 (max.), cu media 18; liceu: 15 (min.) – 26 (max.), cu media 22 (ca excepții, limitele minime pot fi scăzute cu 2, iar cele maxime crescute fără limită – cu acordul ministerului).
”Așadar, în majoritatea covârșitoare a claselor, nu avem schimbări, măsurile fiscal-bugetare afectând mai ales situația claselor sub efectiv. Într-adevăr, acest demers de modificare a limitelor minime și maxime pentru numărul de copii în clasă a afectat mai ales clasele cu 8 sau 9 copii (adică aproximativ 0.5% din totalul claselor de învățământ primar și gimnazial din anul școlar 2024 – 2025) și, în mai mică măsură, unele clase la nivel de liceu”, se arată în comunicat.
Ministerul ține să sublinieze că, ”în anul școlar 2024 – 2025, au funcționat la nivel național, în clasa a VIII-a, 12 clase cu 1 elev, 26 de clase cu 2 elevi, 52 de clase cu 3 elevi, 64 de clase cu 4 elevi, 84 de clase cu 5 elevi, 92 de clase cu 6 elevi și 107 clase cu 7 elevi, model care va fi reorganizat la rândul său”.
”Este posibil ca aceste măsuri fiscal-bugetare să crească ușor ponderea învățământului simultan (la nivel primar și gimnazial), în estimarea ministerului de la 6% în prezent la 7,5%. Din nou, acest procent nu iese din diverse repere europene. Spre exemplu, învățământul simultan poate fi regăsit și în Franța sau Irlanda, mai ales la ciclul primar, chiar în procente mai ridicate decât în România”, transmite ministerul.
MEC admite că învățământul simultan ”necesită și competențe specifice în predare-învățare”, iar ”ținta ministerului” este de ”reducere a învățământului simultan prin relocarea adecvată a copiilor în școli unde pot avea acces la un proces educațional standard (așa cum tind spre exemplu practicile educaționale din Finlanda)” sau de ”derulare a învățământului simultan acolo unde este necesar, dar prin utilizarea unor metodologii adecvate, decizia urmând interesele comunității locale și evaluarea educațională a inspectoratelor școlare (așa cum tind, spre exemplu. practicile educaționale din Franța și Irlanda)”.
Nu în ultimul rând, în comunicat sunt invocate declarațiile ministrului Daniel David conform cărora ”limitele minime și maxime ale claselor se pot stabili doar pe baza principiului raționalității, înțelegând prin acest lucru că nu ieșim din anumite repere europene/ internaționale sau practici naționale recente”.
Ministerul adaugă că va informa public asupra rezultatelor definitive pentru anul școlar 2025 – 2026, atunci când acestea vor fi disponibile în forma finală.
Citește și:
- Reorganizarea școlilor. Peste 500 de unități școlare cu personalitate juridică devin structuri școlare arondate altor unități, anunță MEC
- Norme didactice: 98,6% dintre profesorii titulari au rămas în aceleași unități școlare, 1,4% își vor constitui normele și de la alte unități – MEC
