Ministerul Educației a anunțat, luni, că a fost aprobată programa școlară pentru disciplina obligatorie „Istoria comunismului din România”. Noua disciplină se va preda la liceu, începând cu anul școlar 2025 – 2026, elevilor din clasele a XII-a (învățământ de zi) și a XIII-a (învățământ seral și cu frecvență redusă).
UPDATE Ordinul privind aprobarea Programei școlare pentru disciplina obligatorie ”Istoria comunismului din România”, nivel liceal, clasa a XII-a, învățământ cu frecvență zi, clasa a XIII-a, învățământ cu frecvență redusă/seral, a fost publicat joi, 19 decembrie, în Monitorul Oficial. Programa școlară se aplică începând cu anul școlar 2025—2026.
Conform Ministerului Educației, programa școlară pentru disciplina „Istoria comunismului din România” a fost elaborată de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE) din cadrul Ministerului Educației.
”Programa își fixează că obiectiv principal să ofere elevilor posibilitatea de a cunoaște și a înțelege particularitățile regimului comunist din România, practicile și politica economică specifice regimului, impactul social și cultural avut de acesta asupra societății românești.
Studiul acestei discipline va asigura elevilor formarea unei perspective critice asupra regimului comunist și înțelegerea impactului său asupra societății, drepturilor individuale și economiei.
Conținuturile sunt structurate pe 13 domenii, organizate în baza criteriului cronologic, precum și tematic, cuprinzând o introducere în studiul regimurilor comuniste, urmată de temele în care sunt abordate noțiuni referitoare la sistemul politic din România (instituții de stat și de partid, politici represive și forme de opoziție și contestare), relații internaționale, aspecte privitoare la economie, structuri sociale și politici din domeniul educației, sănătății, culturii, Revoluția din decembrie 1989, memoria regimului comunist”, precizează Ministerul Educației, într-un comunicat de presă.
- Programa școlară pentru disciplina obligatorie „Istoria comunismului din România” urmează să fie publicată în Monitorul Oficial.
Conform sursei citate, în procesul de concepere și redactare a programei, CNPEE a colaborat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului, Academia Civică și reprezentanții facultăților de istorie din mai multe instituții de învățământ superior.
Introducerea noii programe școlare în curriculumul național a fost marcată luni, 16 decembrie 2024, la Biblioteca Facultății de Litere din cadrul Universității din București, prin evenimentul „35 de ani de la Revoluția Română din 1989: Aprobarea programei școlare pentru disciplina «Istoria comunismului din România».
„Nostalgia după vremuri de tristă amintire are cauze complexe, însă una dintre cele mai importante dintre aceste cauze este necunoaşterea faptelor istorice. Fenomenul este îngrijorător, cu atât mai mult cu cât pare să fie înregistrat în cadrul diferitelor categorii de vârstă, inclusiv în rândul tinerilor care nu au trăit nici măcar o zi în regimul comunist, unii fiind născuţi chiar după aderarea României la NATO sau la Uniunea Europeană. (…)
Aceasta este dedicată elevilor din clasele a XII-a învăţământul de zi, respectiv a XIII-a învăţământul seral şi cu frecvenţă redusă. Cu alte cuvinte, toţi elevii de liceu din România vor parcurge această disciplină. Aş adăuga că toţi elevii vor parcurge această disciplină chiar atunci când se apropie de primul lor vot democratic, când se apropie de vârsta la care devii matur şi începi să devii cetăţean activ, inclusiv prin gestul democratic de a vota”, a declarat ministrul Educaţiei, Ligia Deca, citată de Agerpres.
Potrivit ministrului, elevii vor avea ocazia să înveţe despre instituţiile, politicile şi realităţile sociale din perioada regimului comunist într-o manieră „echilibrată şi documentată”. Totodată, vor fi abordate subiecte care vizează atât represiunea şi formele de rezistenţă, cât şi viaţa cotidiană sau protocronismul.
Programa integrează, de asemenea, studii de caz relevante precum Radio Europa Liberă, Decretul 770 din 1966 sau Tratatul de la Varşovia, oferind o imagine clară mai ales asupra modului în care deciziile politice sau istorice au afectat vieţile oamenilor.
Ministrul a precizat că materia nu este un simplu curs despre trecut şi nu va fi o expunere ideologică, ci o prezentare cu obiectivitate a faptelor. De asemenea, disciplina nu va fi „o judecată a unora sau altora”, ci va explica elevilor cele petrecute, invitându-i la o reflecţie critică.
„O să ne întrebaţi de ce a fost necesară introducerea unei discipline specific dedicate istoriei comunismului din România. (…) În primul rând, contextul actual confirmă faptul că avem nevoie ca elevii noştri să cunoască şi să înţeleagă evenimentele care au determinat trecutul şi care marchează încă prezentul. Avem obligaţia în şcoli şi în universităţi să combatem ignoranţa şi manipularea ce derivă din necunoaşterea istoriei. O cunoaştere inadecvată sau chiar lipsa cunoaşterii faptelor istorice din perioada regimului comunist lasă loc unor distorsiuni care pot influenţa inclusiv comportamentul social şi, am văzut, electoral. În plus, aceste lecţii sunt şi pentru viitor”, a mai spus ministrul Educaţiei.
În opinia sa, competenţele vizate prin studiul disciplinei vizează în primul rând gândirea critică, reflecţia civică şi empatia istorică.
„Opţionalul ‘Istoria Revoluţiei din 1989 şi a schimbării de regim din România’ reprezintă un act de memorie şi recunoştinţă pentru cei care au luptat şi s-au sacrificat pentru ca România să-şi croiască drumul către libertate şi democraţie. (…) Este o lecţie despre fragilitate a libertăţii şi despre cum prin indiferenţă sau complicitate uneori din necunoaştere răul poate deveni banal… Elevii, sperăm, vor înţelege că valorile democratice şi drepturile omului nu trebuie niciodată considerate ca fiind garantate şi că orice derapaj poate avea consecinţe tragice”, a conchis Ligia Deca.
