Consiliul Naţional al Elevilor a anunţat, vineri, că susţine introducerea declaraţiilor de interese pentru cadrele didactice în vederea „creşterii transparenţei” generale în sectorul de educaţie. ”Declaraţiile acestea sunt un pas înainte către un sistem educaţional ideal – corect şi transparent – însă nu este suficient pentru a rezolva problema de la rădăcină. Ele vor putea soluţiona cazurile în care elevii care făceau meditaţii cu profesorii de la clasă erau favorizaţi, dar nu vor elimina această practică toxică a sistemului de învăţământ”, spun reprezentanții elevilor.
Ministerul Educaţiei a pus în consultare publică un proiect de ordin privind aprobarea procedurii pentru completarea declaraţiilor de interese de către personalul didactic de predare. Prin declarația cuprinsă în proiect, profesorii vor trebui să completeze atât numărul elevilor cu care fac meditaţii, cât şi şcoala şi clasa de provenienţă a acestora.
„Fenomenul meditaţiilor este unul răspândit în România şi normalizat sub toate formele sale, fiind o cultură deja înrădăcinată în sistemul de învăţământ. Motivul principal pentru care elevii recurg la meditaţii private este lipsa aprofundării materiei la clasă sau asigurarea comprehensiunii lecţiei respective de către toţi elevii din clasă. (…)
Consiliul Naţional al Elevilor susţine introducerea declaraţiei în vederea creşterii transparenţei generale în sectorul de educaţie. Cu toate acestea, introducerea simultană în noua lege a educaţiei a sancţiunilor disciplinare pentru profesorii care fac meditaţii cu elevii cărora le predau la clasă, dar şi a dublei admiteri la liceu indică faptul că rezolvarea problemei de la rădăcină este tratată cu superficialitate”, afirmă Consiliul Naţional al Elevilor într-un comunicat remis Agerpres.
Potrivit sursei citate, introducerea declaraţiilor reprezintă „un pas înainte pentru transparenţa în educaţie”, fiind „un imbold important în reducerea toxicităţii” care normalizează recurgerea la meditaţii private pentru a face faţă cu materia la clasă.
„Cultura meditaţiilor este una realizată adesea în mod nefiscalizat ca răspuns indirect la subfinanţarea sistemului de învăţământ care are două consecinţe majore: un act educaţional mai puţin calitativ şi profesori nevoiţi să susţină aceste pregătiri contra cost în particular. Aşadar, aceste declaraţii sunt binevenite în contextul sporirii transparenţei şi al diminuării favoritismelor ce puteau lua naştere în cazul profesorilor care făceau meditaţii în particular cu elevii cărora le predau la clasă”, mai susţine CNE.
Reprezentanţii CNE consideră că este important ca fiecare clasă să primească pregătire din partea profesorilor, care să fie structurată strict pe nivelul şi dorinţa clasei, însă acest lucru poate fi realizat prin intermediul unei alternative la modul în care meditaţiile funcţionează, precum promovarea orelor extracurriculare ţinute pro-bono de către profesorii de la clasă şi/sau promovarea instituţiilor care au ca scop meditarea gratuită a elevilor (cel mai bun exemplu ar fi de a introduce un grad în plus de echitate Centrelor de Excelenţă).
„Cu siguranţă că declaraţiile acestea sunt un pas înainte către un sistem educaţional ideal – corect şi transparent – însă nu este suficient pentru a rezolva problema de la rădăcină. Ele vor putea soluţiona cazurile în care elevii care făceau meditaţii cu profesorii de la clasă erau favorizaţi, dar nu vor elimina această practică toxică a sistemului de învăţământ. Ne bucurăm că se iau măsuri în această direcţie şi că vom putea vorbi despre un grad mai mare de corectitudine, însă sperăm că lucrurile nu se vor opri aici”, a declarat preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor, Miruna Croitoru, citată în comunicat.
