Comisiile parlamentare reunite de învățământ au dat, luni, aviz favorabil bugetului Ministerului Educației pentru 2023. Potrivit ministrului Ligia Deca, bugetul educației pentru anul viitor este ”în creștere cu 7,02% față de 2022” și reprezintă ”3,2% din PIB și nu 2,1%”. ”Sigur că echipa Ministerului Educației și-ar fi dorit creșteri mai mari ale bugetului educației. Însă, așa cum știm, Guvernul României trebuie să țină sub control deficitul bugetar”, a transmis ministrul.
UPDATE Comisiile parlamentare reunite de buget, finanţe şi bănci au avizat favorabil marţi, cu amendamente, bugetul Ministerului Educaţiei pentru anul 2023, cu 25 de voturi „pentru” şi 7 voturi „împotrivă”. „În această formă, bugetul asigură funcţionarea sistemului de educaţie. Evident că discutăm aici de legislaţia în vigoare, pentru că în perspectiva intrării în vigoare a noilor legi ale educaţiei cu siguranţă că şi impactul bugetar va fi diferit”, a spus secretarul de stat în Ministerul Educaţiei, Sorin Ion, citat de Agerpres.
Parlamentarii din Comisiile pentru învățământ din Camera Deputaților și Senat au hotărât luni, cu 25 de voturi ”pentru”, 4 voturi ”împotrivă” și 4 abțineri, să avizeze favorabil bugetul Ministerului Educației.
La audierea în comisii, ministrul Educației, Ligia Deca, a prezentat ”principalele priorități în domeniul educației pentru anul următor, din punctul de vedere al alocărilor bugetare”. Ligia Deca a scris într-o postare pe Facebook care sunt acestea:
- ”Bugetul Ministerului Educației pentru anul 2023 este de 32.325,452 de milioane de lei, în creștere cu 7,02% față de 2022.
- Pentru anul 2023, bugetul Ministerului Educației reprezintă 65,7% din bugetul pentru învățământ. Cele 6,03 miliarde de lei alocate în plus față de execuția preliminată în 2022 vor conduce la o alocare bugetară de 3,2% din PIB și nu 2,1% alocați educației.
- Creșterea, în termeni nominali, a bugetului pentru învățământ pentru anul 2023 – peste 1,2 miliarde de euro – conduce la o alocare bugetară fără precedent – aprox. 44 miliarde lei (9,9 miliarde Euro).
- Cheltuielile (de fapt, investițiile) cu educația vor avea o pondere de 8,14% în Bugetul General Consolidat (în creștere față de 2022).
- Alocarea suplimentară de 2 miliarde de lei pentru bugetul Ministerului Educației reprezintă doar o parte a unui puzzle complex de finanțare a învățământului.
- De exemplu, Programul Național de Redresare și Reziliență va schimba fața școlii românești pentru următorii ani, totalizând 12,8 de miliarde de lei credite de angajament.
- Creșterile salariale sunt moderate, însă acestea vor fi actualizate ulterior îndeplinirii reformei privind sistemul public de salarizare prevăzută în PNRR.
- Creștem cu 16,7% bugetul alocat bunurilor și serviciilor, astfel încât elevii din România să studieze în unități de învățământ în care vor beneficia de căldură și electricitate, fiind prevăzute sumele necesare pentru achitarea utilităților.
- Bugetul alocat pentru asistența socială crește cu 116,7% pentru a asigura, în special, plata sprijinului oferit elevilor navetiști pentru a ajunge la școala unde aceștia studiază.
- Finanțarea învățământului superior ajunge la o sumă record – 5,45 de miliarde de lei – în contextul în care urmărim să punem un mai mare accent pe calitate, prin creșterea ponderii finanțării alocate în baza unor criterii de performanță de la 26,5% la 30%.”
”Sigur că echipa Ministerului Educației și-ar fi dorit creșteri mai mari ale bugetului educației. Însă, așa cum știm, Guvernul României trebuie să țină sub control deficitul bugetar. Vorbim, totodată, despre un buget de tranziție către o alocare justă pentru acest sector crucial ca importanță pentru viitorul României, ce se va sprijini pe reformele cuprinse în noul pachet legislativ, în acord cu viziunea România Educată”, a mai scris Ligia Deca.
