Măsurile propuse de societatea civilă și mediul de afaceri pentru noua lege a educației – manifest lansat de Alianţa „O voce pentru educaţie”

0

Libertatea școlilor de a-și alege și personaliza curriculumul în funcție de progresul elevilor și de specificul local, flexibilizarea accesului în cariera didactică și înființarea funcției de director de dezvoltare în școli (care are rol administrativ și de atragere de resurse) se numără printre măsurile propuse de Alianţa „O voce pentru educaţie” într-un manifest privind modernizarea Legii educaţiei.

Alianța ”O voce pentru Educație”, formată din reprezentanți ai societății civile și mediului de afaceri, a lansat, joi, un manifest cu 100 de măsuri de reformă a învățământului preuniversitar.

”Societatea civilă şi mediul privat cu 50% din PIB-ul României, care formează alianța istorică O Voce pentru Educație, au elaborat Manifestul educațional centrat pe elev cu 10 puncte critice și 100 de măsuri concrete care pot fi transpuse în noua lege a educației. Măsurile propuse sunt rezultatul unui proces amplu de dezbatere între majoritatea actorilor care sprijină o reformă de calitate a educaţiei pentru fiecare copil. Alianța a propus atât Ministerului Educației, cât și Administrației Prezidențiale mai multe teme de reformă, care sprijină modernizarea educației pe 10 puncte critice”, se arată într-un comunicat al alianței.

1. Cariera didactică și parcursul profesional

  • Flexibilizarea rutelor de acces în cariera didactică, cu respectarea unor standarde ridicate de selecție bazate pe un set de competențe ce vor fi certificate într-un centru de evaluare profesională specializat, în subordinea CJFCARE.
  • Admiterea în cariera didactică se va face fie pe ruta academică, dinspre teorie spre practică (liceu pedagogic/licență și masterat didactic), fie pe o rută alternativă, dinspre
    practică spre teorie (studii universitare și programe de formare integrate, cu mentorat,
    supervizare și conversie profesională rapidă). În ambele variante, certificarea competențelor se va face în centrul de evaluare profesională specializat, în subordinea CJFCARE.

2. Management școlar și guvernanța sistemului de educație

  • Directorii de școli vor fi aleși prin concurs, pe bază de competențe de leadership și management școlar, în baza unor profiluri și criterii clar definite (care vor fi diferite pentru rolul de Director General/ Director De Dezvoltare și Director Educational Adjunct).
  • Concursurile vor include obligatoriu evaluări standardizate și interviu la nivelul școlii. Ca noutate, susținem înființarea unei noi poziții, Directorul de Dezvoltare, care va avea rol administrativ și de atragere de resurse. Acesta nu este obligatoriu sa fie cadru didactic, ci poate veni și din alte zone, cum este mediul de business, pe baza unei experiențe dovedite în management, project management, atragere de resurse sau scriere de proiecte.
  • Școala va fi condusă de un Consiliu de administrație profesionist, care acționează, în mod real și efectiv, ca organ de conducere strategică a școlii, adoptând și evaluând indicatorii de performanță pentru echipa de management a unității de învățământ. Din Consiliul de administrație trebuie să facă parte atât reprezentanți ai elevilor și părinților, profesorilor și angajaților școlii, autorităților locale, cât și ai societății civile și mediului de afaceri, numiți în urma unui concurs transparent și a unor standarde minime de calificare.

3. Finanțare

  • Investiția în educație trebuie să ajungă în România – în maximum 3 ani, la media europeană (raportată la alocarea din PIB) și să se păstreze pe termen lung în corelare cu acest indicator european.
  • Începând cu anul 2023, investiția în educație va beneficia de un buget echivalent cu cel puțin 15% din Bugetul General Consolidat, alocare repartizată astfel: maximum 80% pentru cheltuielile de resurse umane și minimum 20% pentru cheltuieli din categoria „bunuri și servicii”, formare profesională, evaluare, burse, cantină, internat și transport.
  • Trebuie să ne menținem ambiția de a atinge o alocare de 6% din PIB pentru a compensa anii de subfinanțare și a oferi fiecăruie elev un serviciu public de calitate comparabilă cu celelalte țări europene.

4. Curriculum & STEM

  • Cadru de autonomie curriculară – care să ofere mai multă flexibilitate pentru alegeri elevilor (în legătură cu materiile studiate), profesorilor (în legătură cu modul de predare) și școlilor (de exemplu pentru acreditatea rutei bilingve la ciclul primar).
  • ELEVI: flexibilizarea traseului de învățare prin mărirea procentelor existente pentru curriculum la decizia școlii (CDȘ) la 30% la nivel liceal, 25% la nivel gimnazial și 20% la nivel primar.
  • ȘCOLI: autonomie curriculară: libertatea de a-și alege și personaliza curriculumul în funcție de progresul elevilor și de specificul local al școlii, precum și în acord cu nevoile concrete ale diverselor comunități școlare;
  • PĂRINȚI: școli bilingve de la clasa pregătitoare; școli cu programe mixte ce îmbină programa românească cu programe sau alternative educaționale internaționale acreditate.
  • PROFESORI: conținuturi permisive la materiile din afara curriculumului de bază formulate în așa fel încât să permită profesorilor libertatea de-și personaliza tematica de predat și de a se axa pe competențe.

5. Evaluarea rezultatelor învățării

  • Evaluarea elevilor trebuie să redevină relevantă, atât pentru ei, cât și pentru sistem. Pentru a putea realiza o evaluare relevantă și a putea măsura progresul școlar, se impune elaborarea unor standarde de evaluare și itemi standardizați. În acest mod, se poate realiza și intervenția asupra unităților de învățământ, în sensul sprijinirii acelor unități de învățământ care nu asigură progresul școlar, cât și asupra performanței cadrelor didactice.

6. Alfabetizare funcțională

  • Alfabetizarea funcțională a elevilor să devină cel mai important obiectiv de țară anual, sprijinit cu resurse în mod preferențial. Evaluări naționale (nu statistice) o dată la 3 ani care să indice progresul elevilor pe competențele de scriere, citire și înțelegere a textului citit.
  • Cadrele didactice sunt primele care trebuie să acționeze pentru asigurarea alfabetizării funcționale a elevilor. În acest sens, propunem ca în cadrul formării inițiale a cadrelor didactice, în cadrul facultăților care pregătesc viitori profesori, problema alfabetizării funcționale să fie în mod dedicat tratată, printr-un curs obligatoriu sau modul cu această tematică. Astfel, viitorii profesori vor fi capabili să identifice și să îmbunătățească nivelul de alfabetizare funcțională a elevilor.

7. Educație incluzivă

  • Pachet integrat de intervenții care să fie discutat cu actorii din societatea civilă care să asigure incluziunea copiilor (vulnerabili, cu cerințe educaționale speciale, accesibilizarea infrastructurii).
  • Este nevoie de introducerea în lege și în actele infralegislative subsecvente a unor instrumente clare și imperative pentru includerea copiilor cu dizabilități în învățământul de masă, conform convențiilor internaționale la care România este parte, precum și pentru asigurarea accesului efectiv la un sistem incluziv de educație pentru toți copiii, indiferent de etnie, limbă, sex, venit/situație materială ori mediu de rezidență.

8. Digitalizare

  • Sistemul de educație din România are două nevoi fundamentale referitor la digitalizare: a) nevoia de viziune, strategie și implementare integrată și b) nevoia de instalare, configurare și întreținere la nivelul tuturor instituțiilor de învățământ.
  • Pentru a asigura eficiența și eficacitatea unui astfel de sistem propunem înființarea următoarelor structuri:
      • 1. Divizia de management a digitalizării în sistemul de educație care să asigure
        componenta de viziune, strategie și implementare integrată. Recomandăm înființarea acestei divizii în cadrul Autorității pentru Digitalizarea României astfel încât să se asigure atât funcțiile enumerate mai sus cât și cooperarea îndeaproape cu divizii de digitalizare responsabile de celelalte sectoare din administrația publică.
      • 2. Centrul național de suport tehnic specializat (HelpDesk) în instalarea, configurarea și mentenanța tuturor sistemelor IT din sistemul de educație.
  • Pentru ca aceste două structuri sa fie eficiente este necesară asigurarea de personal bine pregătit profesional și asigurarea menținerii și dezvoltării competențelor tehnice. Având în vedere cererea mare de personal IT competent, este necesară atragerea acestora în sistemul de educație prin asigurarea unei remunerații la nivelul pieței libere și a unui mod de lucru modern și agil.

9. Învățământ profesional – dual 

  • Pentru ruta profesională și tehnică, profesorii de specialitate și tutorii de practică vor fi angajați direct de unitatea de învățământ, începând cu anul școlar 2023-2024. Aceștia vor deține în mod obligatoriu experiență practică de minim 3 ani, obținută în ultimii 10 ani, în domeniul în care predau sau asistă elevii, pe acele calificări sau specializări specifice pe care urmează să lucreze cu elevii. De asemenea, o formă de instruire pedagogică eficientă va fi asigurată pentru specialiștii din industrie care doresc să devină tutori, mentori sau profesori pentru elevi. Pentru atragerea acestora, este necesară flexibilizarea normelor ce țin de statutul cadrului didactic.
  • Începând cu anul școlar 2023-2024, admiterea pentru ruta profesională și tehnică se va organiza doar pentru specializări și calificări profesionale organizate în sistem dual. Ruta profesională va fi susținută prin investiții astfel încât dobândirea competențelor specifice să nu fie afectată de existență sau capacitatea partenerului de practică. Manifestul propune un mecanism de analiză a nevoilor pieței muncii și vor fi desfășurate campanii de implicare a mediului privat în învățământul dual.

10. Infrastructură

  • Centralizarea datelor privind imobilele aflate în rețeaua școlară din sistemul public din România, pentru a identifica construcțiile, terenurile de sport amenajate și a celorlalte spații exterioare, până la finalul anului 2023, pentru investiții mai eficiente în infrastructura școlară.
  • Dimensionarea investițiilor în infrastructura școlară/educațională/de învățare (construire, reabilitare, modernizare, dotare și extindere) pentru servicii formale și complementare bazată pe: cartografierea rețelei, evoluția demografică și cea economică, capacitatea bugetară a administrației publice locale, norme și standarde de construire revizuite, Program Național de Investiții.

”O Voce pentru Educație” este o alianță constituită în luna aprilie a acestui an. Manifestul lansat joi poate fi consultat AICI.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here