Societatea Academică din România (SAR) a realizat bilanțul de etapă al ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, trecând în revistă promisiunile și măsurile luate în primele șase luni de mandat. Intitulată ”6 luni cu comisii, comitete și promisiuni”, analiza face referire și la excelența în educație, un reproș adus Ministerului Educației fiind acela că nu a creat ”mecanisme de stimulare a tinerilor pentru a rămâne în România pentru studii”.
”România a obținut argint la Olimpiada Europeană de Matematică pentru Fete, coordonatorii lotului fiind profesorii Mihai Bălună și Anca Băltărigă. Pentru aceste eleve de liceu care au reușit să ducă România pe podium, Ministerul Educației nu s-a sinchisit să emită nici măcar un comunicat de felicitare, darămite să procedeze la crearea unor mecanisme de stimulare a tinerilor pentru a rămâne în România pentru studii”, se arată în documentul SAR, al cărui autor este Antonia-Laura Pup, coordonator advocacy în domeniul educației.
Analiza mai consemnează că ”o parte din competițiile școlare au continuat să fie organizate, adaptându-se la mediul online, cu eforturi semnificative din partea profesorilor și chiar a reprezentanților din mediul privat, cum ar fi Olimpiada digitală de matematică Brio Challenge”.
”În noiembrie 2020, Ministerul Educației anunța înființarea, în fiecare județ, a centrelor de
excelență, funcționând ca unități conexe ale instituției. Ministerul nu a elaborat, până în
prezent, nicio strategie cu privire la funcționarea acestor centre de excelență, iar din
comunicarea publică nu reiese că ar fi vreo prioritate a ministrului Sorin Cîmpeanu”, se mai precizează în documentul SAR.
Olimpiada Europeană de Matematică pentru Fete 2021 (EGMO 2021) s-a desfășurat în luna aprilie a acestui an, în sistem online. România a fost reprezentată de elevele Ioana Popescu (clasa a 11-a, Liceul Teoretic ,,Şcoala Europeană”, Bucureşti), Diana Ţolu şi Ana Maria Iulia Bogdan (clasa a 11-a, Liceul Teoretic Internațional de Informatică, Bucureşti) şi Lucia Rîşnoveanu (clasa a 10-a, Liceul Teoretic Internațional de Informatică, Constanţa).
Echipa a fost condusă de Mihail Bălună (profesor, Colegiul Național ,,Mihai Viteazul”, Bucureşti) şi de Anca Băltărigă (profesor, Liceul Teoretic Internațional de Informatică, Bucureşti), ajutaţi de Marius Mâinea (profesor, Colegiul Naţional Vladimir Streinu”, Găeşti) şi de Laurenţiu Ploscaru (doctorand în matematică, Birmingham).
”Echipa României a obţinut un rezultat foarte bun, ocupând locul 2 în clasamentul participanţilor europeni şi locul 4 în clasamentul general. La nivel individual, Ioana , Diana şi Lucia au obţinut medalie de aur, iar ,,debutanta” Ana – medalie de bronz. Acest rezultat confirmă pe cel de anul trecut (locul 3 în clasamentul general) şi reprezintă o provocare pentru echipele viitoare”, a fost anunțul din aprilie de pe pagina de Facebook a Societății de Științe Matematice din România.
Ce se mai arată în documentul realizat de SAR:
- ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, se poate ,,lăuda” cu faptul că Educația se află acum la cel mai mic procent din PIB din istoria recentă – 2,5% din PIB, din care peste 70% sunt cheltuielile cu salariile cadrelor didactice.
- Un angajament respectat la capitolul finanțare este reprezentat de introducerea, în bugetul de stat, al unei linii de finanțare dedicate burselor elevilor.
- Nici în acest an nu a fost realizată creșterea salarială promisă cadrelor didactice în Legea
153/2017, fapt care a stârnit, nu pentru mult timp, furia sindicatelor din educație. - Programul național de educație remedială dedicat copiilor din ciclurile primar și gimnazial, în valoare de 30 de milioane de euro din fonduri europene. Debutând la începutul semestrului al doilea al anului școlar curent, programul continuă să fie implementat și în perioada vacanței de vară, fără o monitorizare și evaluare din partea Ministerului Educației. Nereguli în implementarea programului au fost indicate de profesori, care, la 14 iunie 2021 încă nu primiseră fondurile promise de la Guvern pentru desfășurarea acestor ore suplimentare la clasă, dar și analizând rezultatele la Evaluarea Națională: aproape jumătate (48,97%) din elevii din mediul rural care au participat anul acesta la Evaluarea Națională nu a reușit să obțină nota 5 la proba de matematică.
- Fără transport gratuit pentru elevi, cu un program național de educație remedială despre care nici oficialii din Ministerul Educației nu pot oferi detalii lămuritoare, fără un program de masă caldă în școli generalizat, ministrul Educației a girat, totuși, înființarea unei alte comisii, ,,Comisii Naționale pentru Desegregare și Incluziune Educațională”, a cărei componență a fost aprobată prin ordin de ministru în 14 aprilie 2021.
- În momentul în care a ajuns la Ministerul Educației, Sorin Cîmpeanu a găsit o strategie pentru digitalizarea învățământului românesc: SMART-Edu, realizată de experți în educație, reprezentanți ai mediului asociativ și de business. Până la ora actuală, strategia de digitalizare nu a fost recunoscută formal de actualul ministru; propunerile primite de la partenerii sociali nu au fost integrate într-o formă finală, comprehensivă, iar acest aspect nu reprezintă singura țintă ratată la capitolul digitalizarea educației.
- Biblioteca școlară virtuală este un alt proiect aflat în stand-by. Deși secretarul de stat
responsabil pentru gestionarea proiectelor cu finanțare externă, Maria Manea, a anunțat că în luna mai va fi declarat un câștigător pentru implementarea proiectului EDULIB, încă nu au fost create conținuturile efective care vor fi dispuse pe platformă. - În același stadiu se află și Catalogul școlar virtual, care nu a mai avansat, în ciuda faptului că ministrul Educației propune un Bacalaureat digital și o corectare digitalizată a lucrărilor.
- Nu în ultimul rând, deși Legea 109/2020 prevede obligativitatea Ministerului Educației de a garanta accesul la un dispozitiv electronic pentru fiecare elev și fiecare cadru didactic, aceasta este în continuare nerespectată.
- Elevii care au susținut în această vară examenul de Evaluare Națională au fost evaluați printr-o schimbare de paradigmă, subiectele utilizate fiind în filosofia de testare a PISA. Una dintre principalele probleme constatate de Sorin Cîmpeanu în momentul preluării mandatului de ministrul Educației este imposibilitatea asigurării manualelor pentru elevii care vor începe clasa a IX-a în această toamnă. Această problemă a rămas „în aer”, la fel cum a rămas procesul de adoptare a planurilor-cadru pentru învățământul liceal.
- Proiectul privind implementarea școlilor-pilot a fost continuat în mandatul ministrului
Cîmpeanu, fiind creată o comisie specială pentru aprobarea solicitărilor școlilor de a intra în programul de pilotare. Până în 24 mai 2021, s-au înscris doar 15 școli în programul de pilotare, publice și private, însă eforturile de promovare a proiectului din partea Ministerului puteau fi întărite. - Din înțelepciunea populară, citire „Dacă vrei să îngropi o problemă, faci o comisie!”. Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a decis promovarea inițiativei de formare a unor noi comisii, între care comisia anti-bullying. Există deja o comisie cu un obiect de lucru asemănător, dacă nu identic, care este adeseori disfuncțională la nivelul școlilor: comisia de prevenire și combatere a violenței școlare. Faptul că aceste comisii nu pot disloca de la rădăcină o problemă sistemică este un aspect susținut inclusiv de reprezentanții elevilor.
- În miezul lansării proiectului prezidențial România Educată și în plin proces de alegeri în cadrul Partidului Național Liberal, ținând cont de faptul că epidemiologii au nuanțat posibilitatea unui val patru al pandemiei, ministrul Educației nu pare să fi pregătit un scenariu pentru optimizarea procesului educațional, inclusiv în sensul învățării accelerate pentru recuperarea conținuturilor pierdute, începând cu anul 2021-2022.
Concluziile analizei:
- Având drept obiectiv primordial redeschiderea școlilor și reluarea procesului instructiv educativ față în față, în vederea învățării accelerate și remediale, ministrul Sorin Cîmpeanu a reușit să mențină această țintă pe agenda publică, iar comunicarea constantă pe temă, prin măsuri prea puțin predictibile, dar în acord cu recomandările autorităților sanitare, a contribuit la traversarea pandemiei (inclusiv a pandemiei educaționale) sub deviza mediocrității. Organizarea examenelor naționale la termen este un angajament asumat și onorat al ministrului.
- Aceste măsuri modeste, unele gestionate iresponsabil (v. programul național de educație
remedială), sunt în contrast cu discursurile triumfaliste și promisiunile României Educate. De asemenea, lipsa măsurilor îndrăznețe, dar necesare (prelungirea anului școlar, organizarea urgentă a concursurilor pentru directori, salarizarea profesorilor în funcție de performanță, măsuri mai articulate în Planul Național de Redresare și Reziliență) dinspre Ministerul Educației contrazic misiunea și viziunea guvernului de coaliție, exprimată astfel: Guvernul coaliției susține nou model de dezvoltare sustenabilă, axat pe investiții, stimularea și dezvoltarea capitalului, creșterea competitivității companiilor românești și transformarea digitală a economiei și administrației, eficientizarea cheltuielilor statului și combaterea sărăciei. - Mozaicul acțiunilor ministrului este completat de un conglomerat de forme fără fond, între care anunțarea unei noi discipline fără finalizarea planurilor-cadru (educație pentru viață), inacțiunea pe tema manualelor școlare, susținerea declarativă a prelungirii anului școlar, în opoziție cu punctul de vedere exprimat de Ministerul Educației în Parlament, comisii pentru echitate în DAUNA garantării transportului gratuit pentru elevi, promovarea mecanismelor de verificare a integrității academice (RUNIDAS), acțiune simultană încercării slăbirii autorității CNATDCU și a pârghiilor de verificare a plagiatelor, promisiunea digitalizării marilor procese din educație (Bacalaureatul digital), în timp ce competențele digitale nu se întrevăd a deveni parte integrantă în procesul de formare și selecție a cadrelor didactice.
Citiți documentul integral AICI
