Președintele Klaus Iohannis a discutat, luni, cu mai mulți liceeni, arătând că sistemul educațional din România este ”anacronic și nu este adaptat vremurilor noastre și, mai grav, nu este adaptat viitorului”. Totodată, șeful statului le-a spus tinerilor că ”în afară de literatură, mate, fizică, chimie, este nevoie și de acel curaj care se bazează pe educație, să spui ”eu cred că aici lucrurile merg prost”.”
Klaus Iohannis a participat la evenimentul de inaugurare a Spațiului 80east (optzecist) – ”Acasă în comunism’’ – un laborator interactiv de educație civică despre trecutul comunist, unde s-a întâlnit cu un grup de liceeni.
Întrebat dacă actualul curriculum este adaptat nevoilor societății, Klaus Iohannis le-a spus tinerilor: ”Nu, sistemul educațional este anacronic și nu este adaptat vremurilor noastre și, mai grav, nu este adaptat viitorului, că noi facem educație pentru viitor, nu pentru trecut. Folosim trecutul ca să ne pregătim pentru viitor și, exact din acest motiv, am început un proiect pe care poate îl cunoașteți din auzite, „România Educată”, prin care vreau să definim întreg cadrul pentru o schimbare a învățământului românesc care să fie utilă românilor în general, mai ales tinerelor generații și care să pregătească tinerii pentru viitorul lor.
Și voi, și eu, constatăm de multe ori că și politicienii vorbesc în Parlament cu tot felul de ocazii ca să ne spună cum a fost pe vremea lor. Eh, e ok, dar nu mai este vremea aceea. Acum avem alte pretenții, altă societate, alt mediu global și vrem să pregătim pentru ce va fi, nu pentru ce a fost pe vremea noastră și proiectul continuă. ”
Șeful statului a vorbit totodată despre sistemul de educație din comunism și despre ”privațiunile” de atunci:
”Dacă pe vremea mea informația a fost întotdeauna mult prea puțină, acum, parcă, pentru mulți este prea multă și rezultatele nu sunt neapărat cele așteptate. Șansele de carieră în ziua de astăzi și le creează fiecare. Asta nu a fost de la sine înțeles pe vremea noastră când, dacă nu veneai din mediul potrivit, cu părinții și bunicii din mediul potrivit, mulți nu au avut șansa să o apuce pe calea pe care și-ar fi dorit, chiar dacă au fost harnici, elevi buni, și ar fi făcut față cu brio.
A fost, cel puțin pentru intelectuali, foarte ciudat și foarte diferit față de cum se întâmplă lucrurile astăzi când încercai să-ți găsești un job. Exista acel sistem de repartiție, inclusiv pentru școală, după examenul de intrare la liceu, apoi după treaptă, care nu și-a atins scopul și a fost perceput de noi ca o constrângere nedreaptă, – nu examenul, fiindcă examenul este examen -, ci modul de repartizare.”
La întrebarea tinerilor cum crede că putem scăpa de metehnele comunismului, președintele a răspuns: ”Răspunsul este extrem de simplu: numai prin educație. Nu există altă cale, putem să o tot învârtim. Ar fi existat, chiar la început, după revoluție, varianta să îi eliminăm pe foștii comuniști din politică, doar că nu am făcut și nu mai sunt chiar așa mulți, dar obiceiurile proaste se pare că multe s-au păstrat.”
Iohannis le-a mai spus liceenilor că nu dorește nimănui ”să retrăiască ceea ce am trăit noi în comunism”:
”Fără educație ajungem prea repede și prea ușor în situația să acceptăm lucruri care nu ar trebui acceptate. (…) De aceea mi se pare atât de importantă educația mai degrabă civică, nu vorbesc aici despre educația de specialitate, ca să ridicăm vocea și să spunem ce credem înainte să fie prea târziu. (…)
Oamenii contează și noi contăm, fiecare dintre noi contează dacă suntem activi, dacă avem curajul să ne ridicăm și să spunem „asta nu este bine”, e nevoie de mult curaj pentru așa ceva și sper că v-am convins un pic astăzi că, în afara de literatură, mate, fizică, chimie, este nevoie și de acel curaj care se bazează pe educație, să spui „eu cred că aici lucrurile merg prost”. Câteodată este, însă, bine să spună și „aici nu, lucrurile merg bine”. Aici merg bine.”
