Sindicatele din educație îi cer președintelui Nicușor Dan, într-o scrisoare, sprijinul pentru ”blocarea măsurilor anti-educație” cuprinse în Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare. Liderii sindicali avertizează asupra ”consecințelor deosebit de grave asupra angajaților din învățământ și a beneficiarilor educației” pe care le vor avea măsurile asumate de Guvern, precum creșterea normei didactice, majorarea numărului de elevi dintr-o clasă sau comasarea unor școli.
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” și Federația Națională Sindicală „ALMA MATER” îi scriu președintelui despre ”efectele dezastruoase asupra salariaților din învățământ și a actului educațional” ale prevederilor din lege care reglementează:
- majorarea efectivelor de elevi, preșcolari și/sau antepreșcolari în raport de care unitățile de învățământ au personalitate juridică; majorarea efectivelor de elevi, preșcolari și/sau antepreșcolari la clasă/grupă; instituirea unui tarif la plata cu ora la un nivel mult inferior celui existent în prezent; modificarea normei didactice de predare-învăţare-evaluare, de instruire practică şi evaluare curentă în sensul creșterii acesteia cu 2 ore săptămânal; limitarea degrevărilor pentru personalul didactic de conducere, de îndrumare și de control la cel mult jumătate din norma didactică suplimentară.
”În cazul în care nu se va proceda la eliminarea prevederilor respective, printre efectele care vor afecta sistemul de învățământ preuniversitar evidențiem:
- Dispariția a cel puțin 15.000 de norme/posturi didactice, cu riscul ca, începând cu 1 septembrie, mii de cadre didactice să rămână fără serviciu.
- Dispariția a sute de unități de învățământ, existând riscul concedierii personalului didactic auxiliar și administrativ încadrat la nivelul unităților care vor fi comasate;
- Revenirea la efectivele de elevi/preșcolari „istorice” și comasări de grupe/clase, având drept consecință scăderea calității actului educațional și reducerea numărului de norme/posturi;
- Imposibilitatea atribuirii orelor rămase libere în regim de plata cu ora, din cauza remunerației derizorii (prin scăderea cu peste 50% a tarifului), ceea ce va compromite
specializările și disciplinele deficitare în resursă umană; dacă nu există profesori dispuși să predea aceste discipline, în regim de plată cu ora, elevii vor fi lipsiți de acces la aceste materii, ceea ce ar afecta diversitatea și echilibrul programei școlare; - Imposibilitatea practică și obiectivă de desfășurare a activității de către personalul didactic de conducere, de îndrumare și de control (atât activitatea la catedră, cât și cea
specifică funcției deținute)”, scriu liderii celor trei federații sindicale.
Aceștia atrag atenția că ”Executivul a introdus în Lege textele respective, având la bază date pur contabile prezentate de Ministerul Educației și Cercetării, fără a ține cont de realitatea din sistem, de posibilitățile reale ale sistemului de a face față unor asemenea schimbări si de opiniile specialiștilor în științele educației”.
Ce mai spun sindicatele:
- ”Reducerea numărului de norme didactice a fost prezentată ca o măsură de eficientizare, când, de fapt, ea va conduce la: scăderea calității actului educațional, apariția șomajului în rândul cadrelor didactice și descurajarea tinerilor să aleagă o carieră didactică, văzând-o ca pe un domeniu incert și lipsit de siguranță, ceea ce va agrava criza de personal calificat pe termen lung; supraîncărcarea profesorilor rămași – cei care își păstrează posturile vor fi nevoiți să preia un volum mai mare de muncă, inclusiv ore suplimentare și responsabilități extra-curriculare, ceea ce poate duce la epuizare profesională (burnout), scăderea motivației și, implicit, la o deteriorare a calității predării.”
- ”Comasarea unităților de învățământ, deși argumentată prin eficiență, va avea efecte negative semnificative: distanțe mai mari pentru elevi și acces redus la educație (închiderea școlilor mici, mai ales în mediul rural, ar forța elevii să parcurgă distanțe considerabile pentru a ajunge la unitățile comasate; acest lucru implică costuri suplimentare de transport, timp pierdut, și va genera abandon școlar, în special pentru elevii din familii defavorizate); dezintegrarea comunităților locale – desființarea unităților de învățământ ar duce la slăbirea coeziunii sociale, la pierderea identității locale și la o deteriorare generală a vieții comunitare, deoarece un punct de referință important dispare; concedierea personalului didactic auxiliar și impact social – pe lângă cadrele didactice, personalul didactic auxiliar și administrativ ar fi, de asemenea, afectat de concedieri; aceasta ar amplifica problemele sociale și economice în zonele defavorizate, având în vedere că aceste posturi sunt adesea esențiale pentru familiile din comunitățile mici.”
- ”Mărirea numărului de elevi în clase, prezentată ca o măsură de eficiență, are dezavantaje majore: scăderea drastică a calității actului educațional și individualizării; clasele cu un număr mare de elevi fac aproape imposibilă o abordare didactică personalizată; profesorul nu poate oferi suficientă atenție fiecărui elev, nu poate identifica rapid dificultățile de învățare și nu poate adapta metodele didactice la stilurile individuale de învățare; aceasta duce la o învățare superficială și la performanțe școlare mai slabe; dificultăți în gestionarea clasei/grupei și creșterea stresului; un număr mare de preșcolari/elevi într-o clasă crește considerabil provocările legate de gestionarea disciplinei și a dinamicii grupului; profesorii sunt supuși unui stres suplimentar, încercând să mențină ordinea și să predea eficient într-un mediu aglomerat, ceea ce poate afecta și sănătatea lor mintală și fizică; limitarea activităților interactive și a metodelor moderne de predare: metodele didactice moderne, care implică lucrul în grupuri mici, proiecte, experimente sau dezbateri, devin dificil de implementat în clasele supraaglomerate; profesorii sunt forțați să revină la metode frontale, tradiționale, care nu stimulează gândirea critică și creativitatea elevilor, limitând potențialul de dezvoltare al acestora. Afirmații de tipul <au fost și clase cu 35-40 și a fost în regulă> nu reprezintă un argument, ci demonstrează lipsa de profesionalism și desconsiderarea sistemului educațional.”
- ”Încărcarea excesivă a personalului de conducere și control are efecte negative asupra întregului sistem prin: neglijarea rolului didactic și managerial esențial; absența mentoratului și a sprijinului pentru profesori; decizii administrative superficiale și ineficiente etc. Ministerul Educației și Cercetării trebuie să înțeleagă că și director sau inspector eficient și profesor care să-și îndeplinească, în același timp, atribuțiile care revin unui profesor, nu aduce plus valoare în sistem, ci din contră.”
”Toate aceste contraargumente evidențiază faptul că măsurile de <eficientizare> pot avea un cost mult mai mare pe termen mediu și lung, afectând direct calitatea educației și statutul profesional și social al angajaților din învățământ și viitorul beneficiarilor primari. (…) Ne adresăm Domniei Voastre, în calitate de mediator între stat și societate, pentru a veni în sprijinul învățământului românesc, prin blocarea măsurilor anti-educație cuprinse în Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare”, mai scriu sindicaliștii.
