Profesorii și directorii de școli consideră că programul „Săptămâna verde” aduce beneficii reale în plan educațional, atât pentru elevi, cât și pentru organizația școlară, însă semnalează dificultăți în aplicarea acestuia, arată un studiu realizat de Institutul de Științe ale Educației. Printre dificultățile menționate se numără cele de natură birocratică, lipsa resurselor materiale și financiare pentru realizarea activităților sau a unor ghiduri de bune practici și modele la nivel național. Aceștia fac și propuneri, inclusiv de reorganizare a programului – de la comasarea cu „Școala altfel” (program unic care să includă 2-3 zile centrate pe educația pentru mediu), până la o organizare mai flexibilă.
Institutul de Științe ale Educației a realizat și publicat raportul de cercetare Evaluarea Programului „Săptămâna verde”, la solicitarea Ministerului Educației și Cercetării (MEC).
- ”Scopul vizat a fost analiza modalităților de desfășurare a acestei inițiative în unitățile de învățământ preuniversitar și a impactului avut în rândul elevilor, al practicilor educaționale și al organizațiilor școlare. De asemenea, studiul a urmărit identificarea provocărilor și dificultăților cu care se confruntă unitățile de învățământ în materie de organizare și implementare, precum și sintetizarea unor propuneri de ameliorare pe aceste segmente”, precizează MEC.
Cercetarea a fost efectuată prin tehnica sondajului de opinie publică, pe un eșantion reprezentativ la nivel național pentru unitățile de învățământ gimnazial și liceal de masă (filierele teoretică și vocațională), public și privat. În luna noiembrie 2024, au fost aplicate chestionare online adresate următoarelor categorii: elevi din învățământul gimnazial (clasele VII – VIII) și din învățământul liceal (clasele IX – XII), profesori din învățământul primar, profesori diriginți din învățământul gimnazial și liceal, directori de unități de învățământ. Eșantionul a cuprins 354 de unități din învățământul gimnazial și liceal din toate județele țării și din ambele medii (urban și rural). La chestionare au răspuns 255 de directori, 2.618 profesori și 9.872 de elevi.
Principalele rezultate ale studiului
- Peste 80% dintre directori și profesori sunt de părere că acest program este relevant în raport cu curriculumul școlar și aduce beneficii reale în plan educațional, atât pentru elevi (promovează conștientizare privind problemele de mediu și respectul pentru mediu, diversifică modurile în care învață aceștia, pune accent pe experiențe practice și conectarea cu natura), cât și pentru organizația școlară (permite organizarea activităților în forme inovatoare, flexibile, complementare curriculumului școlar; dezvoltă colaborarea școlii cu parteneri externi).
- Profesorii au semnalat dificultăți și provocări cu care se confruntă în planificarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea activităților programului:
➢ Dificultăți și provocări legate de participarea elevilor – pe lângă cauzele absenteismului semnalate de elevi, profesorii au evidențiat și alte aspecte: elevii și părinții nu înțeleg rolul și utilitatea programului, fapt care duce la perceperea eronată a acestuia ca fiind o perioadă de vacanță; unii elevi participă preferențial doar la unele activități, refuză să ia parte la activități în natură sau care presupun efort fizic; există practica motivării absențelor prin documente medicale, care nu se asociază cu reale probleme de sănătate; unii elevi nu au resursele materiale și financiare necesare participării la activități ce solicită costuri; „Săptămâna verde” se suprapune cu perioade favorabile activităților agricole, în care sunt implicați unii elevi din mediul rural.
➢ Dificultățile legate de organizarea activităților – profesorii au menționat multiple aspecte referitoare la: condiționarea unor activități de starea vremii, fapt ce determină schimbări de parcurs în planificările realizate cu mult timp în urmă; provocări legate de asigurarea resurselor umane necesare, de implicarea redusă a unora dintre profesorii școlii sau de o comunicare deficitară a echipei manageriale cu profesorii școlii; planificarea concomitentă a programului la nivelul școlilor, aspect care determină aglomerația la unele dintre obiectivele vizitate; provocări multiple legate de organizarea transportului și costurile aferente; oportunități limitate ale școlilor din comunitățile mici/rurale pentru desfășurarea de activități în alte contexte decât școala și comunitatea locală; lipsa unor ghiduri cu bune practici, care duce la activități rutiniere, ce nu susțin interesul elevilor.
➢ Dificultățile legate de stabilirea de parteneriate – în lista dificultăților și provocărilor întâmpinate în implementarea programului, profesorii au menționat lipsa unor oportunități de parteneriate, dificultăți de identificare și contactare a partenerilor externi, lipsa suportului din partea autorităților locale sau a ISJ-urilor pentru contactarea partenerilor externi.
➢ Dificultăți de natură birocratică – o parte dintre profesori au evidențiat provocări de natură birocratică, care sunt mari consumatoare de timp și nu aduc valoare adăugată la nivelul calității implementării programului: proces de planificare, realizare și raportare complex, greoi; proceduri stufoase pentru deplasarea elevilor în afara școlii; realizarea raportărilor prea detaliate după finalizarea activităților; solicitările de colectare de dovezi cu privire la realizarea activităților; dificultatea de a organiza activitățile din Program pe durata exactă a orarului școlar.
- Profesorii evaluează pozitiv nivelul lor de competențe pentru organizarea activităților de educație nonformală specifice programului. Peste jumătate dintre profesori menționează că au nevoie de formare în acest domeniu.
- Unitățile de învățământ utilizează cel mai frecvent consultările în consiliul profesoral, respectiv discuțiile cu elevii și cu părinții/asociațiile de părinți, pentru a aduna propuneri referitoare la activitățile programului. Peste trei sferturi dintre elevi au declarat că au fost consultați pentru colectarea de propuneri de activități.
- Aproape 85% dintre școli au organizat programul la finalul celui de-al IV-lea modul. Directorii și profesorii semnalează că această opțiune majoritară duce la supraaglomerarea spațiilor și suprasolicitarea organizațiilor cu activitate în domeniul mediului. Profesorii reclamă faptul că sunt necesare resurse de timp ample nu numai pentru desfășurarea activităților, cât mai ales pentru pregătirea și raportarea finală. Aproximativ jumătate dintre elevi au declarat că activitățile desfășurate au acoperit mai puține ore, față de orarul lor obișnuit.
- Activitățile au loc, cel mai frecvent, în școală și în comunitatea în care aceasta este amplasată. Frecvența organizării în alte localități se înregistrează mai ales în rândul școlilor din mediul urban, respectiv al liceelor. Spațiile utilizate cel mai frecvent pentru derularea activităților au fost sala de clasă și curtea școlii, dar și parcuri naționale și naturale, păduri, muzee și terenuri de sport.
➢ Cei mai mulți dintre profesori și elevi au declarat că spațiile utilizate cel mai frecvent pentru derularea activităților din cadrul Programului au fost sala de clasă și curtea/grădina școlii, dar și parcuri naționale și naturale, păduri, muzee și terenuri de sport. Spațiile mai atractive, care au un potențial mai mare de atingere a unor tematici asociate Programului (ex. parcuri naționale și naturale, muzee) sunt menționate îndeosebi de profesori din unități urbane și de către cei care predau la nivel liceal. Spațiile aferente școlii (sală de clasă, curte/grădină, teren de sport, bibliotecă) sunt menționate cel mai frecvent de către profesorii din unități rurale și de către cei care predau la nivelurile primar și gimnazial.
- Temele abordate cel mai frecvent au vizat poluarea, folosirea responsabilă a resurselor naturale, managementul deșeurilor, risipa alimentară, pădurile și viața terestră. Cu ponderile cele mai ample, au fost organizate activități precum: vizionarea de documentare, lecții în natură, dezbateri tematice, excursii.
- Profesorii și elevii au evidențiat faptul că programul asigură preponderent dobândirea unor abilități practice care țin de educația pentru mediu, dar și dezvoltarea unor abilități noncognitive. Aproape 60% dintre profesori au declarat că ceea ce au învățat elevii în „Săptămâna verde” este valorificat mai apoi la orele de curs, precum și în dezvoltarea ofertei de activități extrașcolare a unităților de învățământ. Elevii au oferit multe exemple privind modul în care utilizează ceea ce au învățat în cadrul Programului „Săptămâna verde”, în viața lor cotidiană.
- Directorii, profesorii, dar și elevii au formulat propuneri referitoare la program:
➢ Peste jumătate dintre directori și profesori consideră că ar fi utilă existența unor modele unice de planificare a activităților din cadrul Programului. Nevoia acestui sprijin este resimțită cu prioritate de cei cu mai puțini ani de experiență managerială/didactică, de cei care predau în școlile structuri arondate, mici.
➢ Propuneri referitoare la completarea metodologiei Programului cu: anexe care să ofere exemple de activități/modele de planificare și raportare, precizări mai exacte cu privire la cuantificarea duratei activităților derulate în cadrul Programului, obligațiile elevilor și ale profesorilor.
➢ Propunerile referitoare la organizarea Programului: implicarea tuturor cadrelor didactice dintr-o școală în activitățile Programului; promovarea unor teme unitare la nivel național, județean sau școlar, care să dea unitate Programului; crearea de baze de date cu planificări, resurse educaționale/ exemple de bune practici și modele la nivel național, precum și cu instituții cu care se pot realiza parteneriate; implementarea de măsuri pentru asigurarea suportului financiar și material necesar realizării activităților, adaptate la nevoile școlii/cu orientare mai ales către școlile din mediile dezavantajate.
➢ Propuneri referitoare la reorganizarea Programului: de la propuneri de renunțare la acesta sau de comasare cu „Școala altfel”, la propuneri de organizare mai flexibilă, fie cu privire la perioada din anul școlar aleasă pentru implementare, fie cu privire la distribuția celor 5 zile de Program pe durata întregului an școlar.
➢ Propuneri privind modalitățile de evaluare și raportare finală: reducerea aspectelor birocratice, formate mai flexibile de evaluare și raportare, în format online; stabilirea unor indicatori clari de evaluare; modalități de recunoaștere și validare a bunelor practici.
➢ Propuneri privind dezvoltarea competențelor profesorilor: organizarea de schimburi de experiență și bune practici între școli și profesori, formări, webinare etc. susținute de diferiți specialiști din educație în colaborare cu cei care lucrează în domeniul protecției mediului.
Descarcă documentul integral – Raport de cercetare Evaluarea Programului „Săptămâna verde”Raport-cercetare_Evaluarea-Programului_Saptamana-verdeDescarcă
