Studiu privind efectele burselor. Ce spun elevii, părinții, profesorii și directorii despre impactul asupra rezultatelor școlare și prezenței la ore

Peste 67% dintre elevi spun că bursele au avut un impact pozitiv asupra rezultatelor școlare, în timp ce aproape 65% dintre părinți apreciază creșterea motivației pentru învățare în urma acordării burselor, arată un studiu realizat de Institutul de Științe ale Educației. În ceea ce privește prezența la ore, majoritatea directorilor (81,5%) și a profesorilor (74,9%) consideră că bursele școlare au avut ca efect reducerea absenteismului în rândul elevilor. Pe de altă parte, pragul de 30% stabilit pentru acordarea burselor de merit și de reziliență este considerat un criteriu corect de către 73% dintre directori, 72% dintre diriginți, 72% dintre elevi și 73% dintre părinți.

Institutul de Științe ale Educației a realizat, în perioada septembrie 2024 – aprilie 2025, la solicitarea Ministerului Educației și Cercetării (MEC), studiul ”Efectele burselor școlare asupra participării elevilor la educație – percepții ale actorilor educaționali”.

• Publicarea raportului privind efectele burselor școlare vine în contextul în care ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a anunțat că bursele elevilor vor fi modificate și vor fi păstrate doar două categorii de burse: ”Bursele sociale, pentru a asigura incluziune, unde păstrăm și bursele pentru mame minore, în aceeași logică. Bursele de merit, până la maximum 15% dintr-o clasă, cu condiția unei note minime de 9.”

Studiul a fost publicat marți, 1 iulie (vezi documentul mai jos), MEC precizând că cercetarea ”a vizat investigarea percepțiilor actorilor educaționali cu privire la bursele școlare și efectele acestora asupra participării la educație și a performanței școlare a elevilor, precum și analiza schimbărilor aduse de metodologia de acordare a burselor implementată în anul școlar 2024 – 2025”.

• ”Metodologia de cercetare a inclus analiza documentară asupra reglementărilor cu privire la acordarea burselor școlare în învățământul preuniversitar din România și sondajul de opinie administrat online, în rândul elevilor, părinților, profesorilor și directorilor. Cercetarea s-a realizat pe un eşantion de 510 unităţi şcolare, reprezentativ pentru unitățile de învățământ preuniversitar din România. Au fost colectate răspunsuri de la aprox. 13.000 de elevi, 12.500 de părinți, 1.300 de diriginți și învățători și 350 de directori”, precizează MEC într-un comunicat de presă.
• Potrivit datelor oficiale ale MEC, ”în luna martie 2024 a anului școlar 2023 – 2024, au fost acordate aprox. 1.370.000 de burse, la o populație școlară de 2.260.430 de elevi (excluzând elevii din învățământul preșcolar, special și postliceal). Alocările bugetare au fost concentrate pe bursele sociale și de merit, care reprezintă peste 95% din totalul burselor acordate în anul școlar 2023 – 2024. Distribuția fondurilor reflectă susținerea elevilor aflați în situații vulnerabile (52% din buget) și a performanței (48% din buget). De exemplu, la nivelul lunii martie 2024, bursa socială a avut cei mai mulți beneficiari (55,6% din totalul beneficiarilor de burse, 762.833 elevi), urmată de bursa de merit (40%, 522.653 elevi), bursa tehnologică (6%), bursele de excelență olimpică (0,22%), iar bursa pentru mame minore s-a acordat pentru 960 beneficiare (0,06%).”
• Totodată, datele MEC arată că ”în luna ianuarie 2025, au fost acordate peste 1.400.000 de burse școlare. Bursa de merit, acordată unui număr considerabil de elevi, a fost cea mai finanțată categorie, în timp ce bursa socială a avut cei mai mulți beneficiari. Bursele tehnologice, cele de excelență și bursele pentru mame minore au vizat segmente mai restrânse, indicând direcții de sprijin specializat. Bursa socială a înregistrat cei mai mulți beneficiari (840.820, reprezentând 60% din totalul beneficiarilor), urmată de bursa de merit (325.265 de elevi). Bursa de reziliență a avut 170.318 elevi beneficiari, aceștia reprezentând 12% din totalul bursierilor la nivelul acestei luni.”

Principalele rezultate, conform percepțiilor actorilor educaționali investigați, prezentate de MEC în comunicatul de presă:

Accesul la diferite tipuri de burse

• aproximativ 70% dintre elevi au declarat că au beneficiat de cel puțin o bursă în 2023 – 2024; diriginții și învățătorii arată că procentul de bursieri crește în clasele cu vulnerabilitate ridicată, unde unii elevi pot beneficia de mai multe burse simultan;
• bursele de merit au fost acordate mai frecvent în mediul urban, în învățământul gimnazial sau în liceele teoretice, față de cele vocaționale sau tehnologice și pentru elevii din familii fără vulnerabilități (93% vs. 35% pentru elevii din familii vulnerabile); elevii din grupuri vulnerabile au beneficiat într-o măsură mai mică de această bursă decât cei care proveneau din familii fără vulnerabilități. În funcție de nivelul educațional, părinții cu educație superioară au raportat în ponderi mai ridicate primirea bursei de merit de către copiii lor, decât cei cu educație scăzută;
• bursele sociale s-au regăsit în toate școlile rurale investigate, fiind asociate cu educația scăzută a părinților (89% dintre elevii având părinți cu educație scăzută au primit acest tip de bursă);
• bursa de reziliență a fost acordată, în cele mai multe cazuri, pentru elevi cu medii de cel puțin 8,50; beneficiarii acestei burse, cu medii situate între 7,00 – 7,99, se află, cel mai frecvent, în învățământul profesional;
• bursele de excelență olimpică și cele tehnologice au fost mai frecvente în mediul urban, bursele tehnologice sprijinind mai frecvent elevii din familii vulnerabile;
• bursa pentru mame minore a fost acordată în special în liceele tehnologice, evidențiind un profil social distinct;
• suspendarea burselor unor elevi s-a produs mai ales din cauza absenteismului (94% dintre directorii care au raportat suspendări au indicat acest motiv), corigențe/repetenție sau transferuri (17%) și scăderea notei la purtare, asociată cu abateri disciplinare (10%) ;
• în ceea ce privește diferențierea pe tipul de unitate, problematica absențelor ca motiv al suspendării burselor este mai frecventă în licee (97%) și în școlile profesionale;
  suplimentările burselor s-au realizat rar, în principal din fonduri locale.

Impactul burselor

• banii din burse au fost cheltuiți predominant pe îmbrăcăminte, rechizite și alimente. În mediul rural, bursele au fost utilizate frecvent și de către familie, ca sprijin economic, iar în mediul urban, se observă o diferență de 20% între opiniile părinților și elevilor despre utilizarea fondurilor, ceea ce poate semnifica că decizia cheltuirii banilor este a elevilor. Elevii din rural utilizează în mai mare măsură bursa pentru caiete, cărți și rechizite sau îmbrăcăminte/încălțăminte, iar cei din urban în mai mare măsură pentru pregătire suplimentară/meditații, articole de îngrijire sau divertisment;
• 60% dintre părinți se declară mulțumiți de bursă, însă există nemulțumiri privind cuantumul și întârzierile de plată;
• aproape toți elevii (99,7%) declară că bursa a avut un efect pozitiv, iar două treimi raportează îmbunătățirea performanței școlare autopercepute;
• părinții menționează ca efecte pozitive creșterea motivației pentru învățare (65%), mai ales la liceu (peste 70%);
• majoritatea profesorilor (75%) și directorilor (peste 80%) consideră că bursele școlare au avut ca efect reducerea absenteismului în rândul elevilor și creșterea prezenței la ore;
• percepțiile profesorilor arată că în mediul urban bursele au avut un impact mai puternic asupra motivației școlare, rezultatelor învățării și asupra competitivității școlare. În rural, bursele au contribuit mai mult la reducerea absenteismului și a abandonului școlar, funcționând mai degrabă ca mecanism de participare școlară;
• unele cadre didactice au menționat creșterea nivelului de stres în rândul elevilor, presiunea pentru obținerea de note mari și transformarea burselor într-un scop în sine, fără o creștere a motivației și a efortului în învățare;
• unii profesori au semnalat măsuri coercitive asupra elevilor, adoptate de părinți, pentru obținerea burselor;
• rata de participare la examenele și evaluările naționale nu a variat semnificativ în cei doi ani școlari de implementare a noilor metodologii de acordare a burselor (conform analizelor suplimentare ale ministerului, după ultima sesiune de bacalaureat – iunie 2025).

Opinii privind pragul de 30% stabilit pentru acordarea burselor de merit și de reziliență

• majoritatea respondenților consideră că acest criteriu este corect (73% dintre directori, 72% dintre diriginți, 72% dintre elevi, 73% dintre părinți);
• remarcăm procentul destul de ridicat al celor care consideră pragul de 30% ca fiind incorect (16% directori, 21% profesori, 17% elevi, 22% părinți), părinții din mediul urban și diriginții cu vechime de peste 20 de ani fiind cei mai critici;
• considerată o extensie a bursei de merit, acordarea bursei de reziliență pentru medii de până la 7 este percepută ca fiind prea permisivă, ceea ce poate diminua motivația elevilor pentru excelență; persistă îngrijorări legate de echitatea și impactul acestora asupra motivației elevilor;
• există diferențe în favoarea mediului rural, față de mediul urban, pentru toate categoriile investigate cu privire la raportarea favorabilă față de acest prag.
• directorii, diriginții, elevii și profesorii din școlile profesionale par să aibă cea mai mare acceptare a criteriului.

Recomandări și nevoi de sprijin ale respondenților

• clarificarea rolului bursei de reziliență – ca măsură de susținere a performanței sau de sprijin social;
• simplificarea aspectelor administrative privind acordarea burselor școlare (de exemplu, standardizarea documentației, extinderea perioadelor pentru depunerea și verificarea dosarelor de burse);
• realizarea unor activități de informare și sprijin, accesibile și adaptate nevoilor beneficiarilor (de exemplu, documente suplimentare de diseminare și explicare a Metodologiei pentru profesori, părinți, elevi, asistență specializată pentru situații atipice sau complexe);
• îmbunătățirea instrumentelor (digitale) de sprijin pentru acordarea burselor (de exemplu, platformă digitală pentru depunerea online a documentației din dosarul pentru burse);
• revizuirea responsabilităților instituționale în gestionarea burselor (de exemplu, limitarea atribuțiilor școlilor în ceea ce privește bursele sociale, la informarea părinților, cu transferul atribuțiilor pentru dosarele de burse sociale către autoritățile locale/județene);
• asigurarea resurselor umane și materiale necesare gestionării burselor școlare (de exemplu, asigurarea unor mecanisme de colaborare cu specialiști în domeniile juridic, financiar, asistență socială, medical).

Raport (document) – Efecte ale burselor:

Din perspectiva elevilor

• Aproape toți elevii participanți la studiu (99,7%) consideră că bursele au avut un impact asupra lor, efectul cel mai frecvent declarat (66%) fiind îmbunătățirea performanței școlare.
• Elevii din familii cu situație precară, beneficiari ai burselor sociale, menționează mai des că bursa a dus la creșterea competiției și declară mai rar că aceasta a contribuit la îmbunătățirea rezultatelor școlare sau la reducerea absenteismului.

Din perspectiva părinților

• Aproape 65% dintre părinți raportează ca principal efect o creștere a motivației elevilor pentru învățare.
• Influența burselor asupra motivației pentru învățare crește progresiv, ca frecvență, de la ciclul primar (42,7%) la gimnaziu (67,1%) și liceu (70,1%), cu o scădere în învățământul profesional dual (69,2%) și în învățământul profesional cu durata de 3 ani (54,8%). Bursele au un impact financiar mai accentuat în zonele rurale, în ceea ce privește acoperirea cheltuielilor educaționale. Astfel, media scorului de utilitate a bursei este mai mare în cazul părinților din rural, față de cei din urban (3,16 în mediul rural față de 2,78 în mediul urban, calculată pe scala de la 1=„deloc” la 5=„în foarte mare măsură”).
• Creșterea motivației pentru învățare este raportată mai frecvent drept un efect al burselor de părinții copiilor care învață la filiera teoretică (74% din mențiuni), comparativ cu cei ai copiilor care învață la filiera tehnologică (65% din mențiuni) sau vocațională (68% din mențiuni).
• Reducerea absenteismului, ca efect al burselor raportat de părinți, este considerabil mai pronunțată la liceele tehnologice (21,3%) față de cele teoretice (8,4%) și vocaționale (13,3%).
• Unul din cinci părinți declară că nu au observat schimbări notabile în atitudinea sau comportamentul școlar al copiilor, ca urmare a primirii burselor.

Din perspectiva profesorilor

• Profesorii au evaluat eficiența pe termen lung a burselor școlare (ca investiție în educație) cu un scor mediu de 3,98 (pe o scală de la 1=„deloc” la 5=„în foarte mare măsură”), marcând o percepție predominant pozitivă.
• Majoritatea profesorilor (75%) consideră că bursele școlare au avut ca efect reducerea absenteismului în rândul elevilor, iar 66% că acestea au avut un rol în motivarea pentru învățare.
• Opiniile profesorilor arată că în mediul urban bursele au avut un impact mai puternic asupra motivației școlare (69,4% urban față de 55,7% rural), asupra rezultatelor învățării (49,1% urban față de 34,5% rural) și asupra competitivității școlare (42% urban față de 26,3% rural). În rural, bursele au contribuit mai mult la reducerea absenteismului (78% rural față de 72,4% urban) și a abandonului școlar (36,7% față de 25,2% urban), funcționând mai degrabă ca mecanism de participare școlară.
• Reducerea abandonului școlar a fost un efect sesizat mai ales de către profesorii care predau în învățământul profesional (54,1%), mult mai puțin de cei din ciclul primar (36,8%) și doar în proporție de 20,1%, respectiv 26,6% de către profesorii de la liceu și gimnaziu.
• Răspunsurile profesorilor evidențiază un efect mai puternic al burselor asupra motivației în liceele teoretice (79,8%) decât în cele tehnologice (66,7%). La liceele tehnologice, față de cele teoretice, bursele par să contribuie considerabil mai mult la reducerea absenteismului (79,1% versus 61,5%) și a abandonului școlar (32,5% versus 14,4%). 
• Cadrele didactice au menționat și alte efecte ale burselor școlare asupra elevilor, precum: creșterea nivelului de stres în rândul elevilor, ca urmare a presiunii pentru obținerea notelor mari și transformarea burselor într-un scop în sine, fără o motivare intrinsecă reală pentru învățare. De asemenea, unii profesori au semnalat măsuri coercitive asupra elevilor, adoptate de părinți, pentru obținerea burselor.

Din perspectiva directorilor

• Opiniile directorilor întrunesc un scor mediu de 3,75 (pe o scală de la 1=„deloc” la 5=„în foarte mare măsură”) privind valoarea burselor ca investiție pe termen lung în sistemul educațional, ceea ce sugerează o percepție generală moderată spre pozitivă și un consens destul de puternic în această direcție. 
• Creșterea prezenței elevilor la ore este cel mai substanțial impact al burselor școlare, în viziunea directorilor (81,5% dintre respondenți), urmat de creșterea motivației elevilor pentru învățare (62,5%), de îmbunătățirea rezultatelor școlare (47,5%) și de reducerea abandonului școlar (47,2%).
• Directorii din mediul urban, comparativ cu cei din rural, au raportat o creștere mai mare a motivației pentru învățare (74% versus 55%) și a performanțelor școlare (58% versus 40%), ca urmare a acordării burselor.
• Ponderi mai mari dintre directorii din mediul rural, față de cei din urban (88% versus 81%) au declarat că absenteismul și abandonul școlar au scăzut după primirea burselor.

Analiza comparativă a percepțiilor elevilor, părinților, profesorilor și directorilor privind efectele burselor școlare evidențiază diferențe considerabile. 

• Motivația pentru învățare: doar 11,1% dintre elevi consideră că motivația lor pentru învățare a crescut în urma primirii bursei, în contrast cu 64,6% dintre părinți, 63,2% dintre profesori și 62,5% dintre directori care identifică o creștere a motivației pentru învățare a elevilor.
• Îmbunătățirea rezultatelor școlare: elevii, beneficiarii direcți ai burselor, recunosc în cea mai mare măsură (67,3%) impactul pozitiv al acestora asupra rezultatelor școlare, în timp ce părinții se situează la polul opus (24,3%), iar directorii (47,5%) și profesorii (42,5%) oferă evaluări moderate.
• Reducerea absenteismului: directorii (81,5%) și profesorii (74,9%) identifică reducerea absenteismului ca fiind efectul cel mai clar al burselor, față de doar 34,9% dintre elevi și 12,3% dintre părinți care confirmă acest efect.
• Competiția și cooperarea între elevi: directorii (50,4%) și profesorii (34,9%) observă mai frecvent modificări în ceea ce privește competiția ca efect al acordării burselor școlare, comparativ cu 26,4% dintre părinți și doar 10,9% dintre elevi.
• Lipsa efectelor observabile în plan școlar: 20,9% dintre părinți nu observă efecte sau schimbări, 12,4% dintre profesori împărtășesc această opinie, în timp ce doar 3,2% dintre directori și 1% dintre elevi consideră că bursele nu au produs schimbări.

Rolul bursei tehnologice în alegerea învățământului profesional

• Profesorii sunt mult mai convinși că această bursă a influențat elevii în alegerea acestui tip de școală (peste 70%), comparativ cu mai puțin de jumătate dintre elevi care împărtășesc această opinie. La polul opus, 39% dintre elevi nu sunt de acord că bursa ar fi avut acest impact, față de doar 12% dintre profesori.
• 15% dintre profesori și 14% dintre elevi nu pot aprecia dacă bursa a jucat un rol în alegerea învățământului profesional.

• Daniel David, despre bursele de merit: În unele colegii ajungem să dăm la 90% într-o clasă. Nu văd sistemul nostru în nicio țară europeană
• Burse de merit pentru 15% dintr-o clasă. Daniel David: Dacă sunt mai mulţi elevi cu nota 9, vom avea criterii secundare de diferenţiere. Nu putem ieși din 15%
• Daniel David, la preluarea noului mandat: Păstrăm doar două categorii de burse pentru elevi – bursele sociale și bursele de merit