În noile planuri-cadru pentru liceu va exista un trunchi comun pentru toate filierele, cu o pondere de 65% în clasele a IX-a și a X-a și de 35% în clasele a XI-a și a XII-a, a anunțat ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, joi, într-o conferință de presă. Pe lângă materiile obligatorii, elevii vor avea și ore de specialitate (curriculum de specialitate) și materii opționale (curriculum la decizia elevului din oferta școlii), care cresc în pondere în ultimii doi ani de liceu, la 60% și, respectiv, 75%, potrivit unui document realizat de specialiștii ministerului. Aceste planuri-cadru se vor aplica pentru elevii care vor intra în clasa a IX-a în anul școlar 2026-2027, ei fiind și prima generație care va susține Bacalaureatul în noua formulă prevăzută de Legea învățământului preuniversitar. În total sunt 36 de proiecte de planuri-cadru pentru liceu – învățământ de zi, care vor fi lansate în consultare publică vineri, 31 ianuarie.
Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a făcut, în conferința de presă, o prezentare generală a planurilor-cadru pentru liceu, ce urmează să fie lansate în consultare publică. Potrivit ministrului, trunchiul comun va fi pentru toate filierele, materiile obligatorii scăzând ca pondere în clasele a XI-a și a XII-a, în timp ce numărul orelor din curriculumul de specialitate și cel la decizia elevului din oferta școlii cresc.
”Ponderea acestui trunchi comun în mod inevitabil se schimbă, în sensul că dacă pornim cu o pondere în clasa a IX-a și a X-a de aproximativ 65%, în clasele XI-a și a XII-a ajungem la 35%. Curriculum de specialitate care în general are o pondere de 35%. O pondere evident mai mică în clasa a IX-a și a X-a, de aproximativ 25%, și creșterea în clasa a XI-a și a XII-a. (…) Avem a treia componentă: curriculum la decizia elevului. O componentă va fi legată de aceste teme care ne amintesc că lucrăm cu adolescenţi şi să particularizăm atunci planurile-cadru pentru adolescenţi”, a declarat Daniel David.
Un document prezentat în conferința de presă arată cum va fi trunchiul comun din proiectul ce va fi lansat în consultare publică, care sunt materiile incluse, cum vor fi alocate orele din curriculumul de specialitate, care sunt propunerile de integrare a temelor prevăzute în lege, dar și cum vor fi organizate opționalele. Potrivit documentului ”implementarea CDEOȘ este obligatorie, se poate desfășura cu elevi din clase diferite și poate fi în sistem modular”.
De asemenea, în document se arată că disciplinele cu alocare bugetară de 1 oră/săptămână pot fi studiate cu alte frecvențe (de exemplu 2 ore/săptămână, săptămâni consecutive) astfel încât ”la nivelul fiecărei săptămâni, elevul va avea un număr mai redus de discipline, focus pe mai puține direcții de învățare” (exemplu: școlile-pilot)
- În planul-cadru propus de minister, la disciplina Limba și literatura română, se prevede că aceasta ”va include explicit și unități de învățare pentru gramatică, în principal în clasele a IX-a și a X-a, pentru a asigura continuitatea și completarea studiului prin programele școlare de gimnaziu”.
Planurile-cadru vizează și o ”standardizare a anului școlar”, cu ”același număr de săptămâni asociate intervalelor de cursuri, indiferent de filieră, număr mai mic de săptămâni pentru clasa a XII-a, menținerea organizării anului școlar pe 5 intervale de cursuri, menținerea, în structura anului școlar, a programelor naționale, cu alocarea câte unei săptămâni pentru fiecare (Săptămâna verde, respectiv Școala altfel)”. Clasele IX-XI vor avea 36 de săptămâni de şcoală, iar clasele a XII-a 34 de săptămâni de şcoală (precizări mai jos de la șeful Serviciului Dezvoltare Curriculum din cadrul CNPEE).
Conferinta_presa_PCI_31Descarcă
Principalele declarații din conferința de presă
Daniel David, ministrul Educației și Cercetării:
- Este o problemă extrem de importantă pentru că esența, fundamentul pe care îl avem acum a fost pus în urmă cu 20 de ani. Lumea s-a schimbat, statutul României s-a schimbat, nu mai putem merge cu ceea ce avem în acest moment. Reformele s-au întâmplat și primele rezultate par să fie interesante în zona învățământului primar, în zona gimnaziului. Este momentul acestor planuri-cadru pentru liceu.
- Aceste planuri-cadru sunt, în primul rând, pentru elevi. Scopul este să reușim ca cele opt competențe-cheie despre care tot vorbim cu toții în spațiul public să fie cu adevărat competențe pe care liceenii să le dobândească.
- Am pornit de la planurile-cadru care au început să fie gândite imediat după apariția Legii învățământului preuniversitar, din 2023, pe care le-am analizat. În mare parte, lucrurile mi s-au părut foarte în regulă, fiindcă s-a lucrat practic în echipe care au implicat specialiști. Am adus unele lucruri cu echipa cu care am venit eu, dar nu contează cine sau ce ministru începe acest proces, acest proces trebuie început de dragul elevilor.
- Când vorbesc de dezbatere publică, vreau să înțelegeți foarte clar că o iau la modul serios. Vom pune detalii mâine (n.red. – vineri), după ora 18.00, efectiv planurile de învățământ, cu materiile ș.a.m.d. (…) Mâine, după 18.00, vor fi afișate. Vom culege informații la o adresă de email pe care o vom comunica, timp de o lună, o lună și o săptămână, probabil până prin 6 martie.
- În această perioadă, am planificat deja – și o să vedeți mâine în ce zile – acele întâlniri pentru a extinde consultarea publică într-o logică de dezbatere națională în patru mari centre academice și după aceea vom avea și o întâlnire online. Vom analiza serios feedbackurile și dacă lucrurile merg bine (…) la sfârșitul lunii mai să le adoptăm, să începem lucrul la programe.
- Am această idee de a gândi discipline și materii care să fie cu adevărat ghidate și focalizate pe competențe, cu un mesaj explicit, sub sancțiuni etice importante, fără ingerințe ideologice, fiindcă de multe ori ne-am blocat cu multe conținuturi bune în care în loc să transferăm competențe, am luat-o pe discuții ideologice, evident politice sau extremist-religioase. Competențe pentru tineri, pentru elevi, fără discuții ideologice.
- Am insistat pe o regândire a curriculumului care este la dispoziția elevului din oferta școlii, fiindcă în această zonă, de foarte multe ori, nefiind atenți la ea, au mai pătruns elemente care țineau de pseudoștiință, zone la limita unor discipline sau conținuturi care sunt onorabile și respectabile științific.
- O distribuție mai clară a temelor care sunt impuse prin lege în disciplinele pe care le avem în trunchiul comun și în disciplinele care sunt la dispoziția elevului. Trebuie să vă spun că pe mine mă deranjează foarte mult acest lucru, că începem să impunem discipline și conținuturi la nivel de lege. (…) Dacă vă uitați la lege și dacă am lua toate temele respective și module și le-am transfera în discipline, cum doresc unii dintre cei care au promovat aceste lucruri, n-avem atâtea ore într-o zi câte discipline ar trebui să facă copiii ăștia la școală. Eu aș lăsa conținuturile și disciplinele (…), decizia trebuie să vină din partea specialiștilor în științele educației.
- Și atunci ce am făcut? Am încercat ca acele multe teme care există acolo să le distribuim în zona disciplinelor pe care le avem în trunchiul comun sau în zona disciplinelor care vor fi la decizia elevului în oferta școlii.
- În timpul dezbaterii chiar vreau să problematizez dacă să rămână în forma asta. (…) Nu înțeleg de ce trebuia să prindem în lege educație civică, educație democratică, educație pentru cetățenie europeană. O singură temă de educație civică, oare, nu putea acoperi toate aceste conținuturi? Toate sunt importante, să nu mă înțelegeți greșit, (…) sunt foarte importante, dar oare trebuie să tot adăugăm și să tot punem atâtea teme acolo? (…) Tot noi ne plângem după aceea că avem un curriculum atât de încărcat, iar copiii sunt copleșiți de materii și de ore. Și atunci am încercat să merg pe aceste idei: aceste teme nu devin discipline, cel puțin în propunerea pe care o fac acum, vedem ce se întâmplă după consultarea publică, devin unități de învățare punctate, cu acest nume, în diverse alte discipline pe care deja le avem.
- De asemenea, nu trebuie să uităm cu cine facem educație la nivel de liceu. Lucrăm cu adolescenţii. Eu mă uit, ca psiholog, și la mintea lor. Este perioada în care își pun probleme despre ce-i cu ei în lume, au încercări noi, comportamente de risc și atunci nu se poate ca măcar în oferta pe care o faci din partea școlii să nu ai astfel de teme și de discipline care să vină și să le ofere lucruri de care au nevoie ca adolescenți. (…) Nu putem să gândim că sunt niște oameni care, pur și simplu, trebuie să învețe doar lucrurile de specialitate.
- De asemenea, am ţinut să stimulăm puţin şi să forţăm în sens bun limitele pe care de obicei le avem, în sensul că aş vrea să văd mai mulţi specialişti din societate prezenţi în şcoală. Dar, atenție, când spun acest lucru, vreau să-i văd în colaborare şi sub coordonarea profesorilor din şcoală. (…) Este o variantă pe care o putem face înțelept, ca pe anumite teme, de exemplu educație juridică, educație rutieră… Nu o să îl pun pe diriginte, profesor de matematică, să învețe educație rutieră și juridică fiindcă nu putem implica sau chema pentru unul sau două module sau pentru una sau două unități de învățare specialiști care să acopere acele lucruri. Trebuie să deschidem școala spre acești specialiști. Altfel tratăm într-o manieră de formă aceste teme. Le avem în lege, eu le prind în planurile-cadru, nicio problemă, fac și conținutul, mergem și pe programe și după aceea cine să o să le predea?
- Vom avea un trunchi comun pentru toate filierele, și pentru filiera teoretică și pentru vocațională și pentru tehnologică. Evident că acest trunchi este văzut ca făcând parte și contribuind la partea de cultură generală care după aceea stă la baza celor opt competențe-cheie.
- Ponderea, în mod inevitabil, se schimbă a acestui trunchi comun, în sensul că dacă pornim în medie cu o pondere în clasa a IX-a și a X-a de aproximativ 65%, în clasele a XI-a și a XII-a ajungem la 35%.
- A doua componentă – curriculumul de specialitate. Avem două forme ale acestui curriculum de specialitate: o componentă fixă care va fi dată prin planurile-cadru şi o componentă mobilă, în care vom avea un portofoliu de ore la dispoziția școlii și o școală poate să spună că în acea specializare dacă are un profesor foarte bun de biologie sau accentul lor este pe zona de biologie, din acele ore să ducă o oră sau două spre o anumită disciplină sau anumite discipline astfel încât să accentuezi elementul de specializare în funcţie de interesul pe care îl au elevul şi şcoala.
- A treia componentă: curriculumul la decizia elevului din oferta școlii. (…) O componentă va fi legată de aceste teme care ne amintesc că lucrăm cu adolescenţi şi să particularizăm atunci planurile-cadru pentru adolescenţi. Doi: vor fi anumite teme care sunt propuse oarecum printr-un curriculum naţional, sugerate de minister, unde considerăm noi că sunt aspecte importante. Parcă avem robotică la un moment dat, şcoala le vede, le oferă elevului, elevul poate să aleagă sau poate să spună nu. Şi lăsăm a treia componentă care să vină direct din oferta pe care o face şcoala, cred eu, prin discuțiile cu părinții, cu autoritățile locale și având aceste trei componente, lăsăm o libertate foarte mare elevilor să aleagă, dar îi conştientizăm în acelaşi timp de lucruri importante.
- Va conta foarte mult, după ce stabilim aceste planuri-cadru, cum vom gândi conţinuturile acestor teme şi discipline. Programele vor fi fundamentale și acolo va trebui să fim foarte atenți.
- Mă aştept să avem o dezbatere civilizată, aşa cum se cuvine mediului educaţional în condițiile în care eu, ca ministru, spun că propunerile noastre nu trebuie să rămână bătute în cuie. Dacă sunt argumente pe discipline, pe teme, (…) ascultăm argumentele, dacă sunt OK, deci deciziile vor lua în calcul aceste dezbateri. Dar orice discuţie avem, să ne amintim că aceste planuri-cadru sunt pentru elevi și trebuie să le dezvoltăm acele opt competențe-cheie.
- În general, nu vor fi modificări mari per sistem în ceea ce priveşte normele, în condițiile în care ele vor fi implementate treptat, efectele se vor vedea după 2-3-4 ani, așa că orice modificare mai specifică în subsisteme sau pe anumite discipline, avem vreme în 2-3 ani să le corectăm, să lucrăm la ele.
Gabriel Vrînceanu, șeful Serviciului Dezvoltare Curriculum din cadrul Centrului Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie (CNPEE):
- Cele 36 de proiecte de planuri-cadru se referă acum doar la forma de învățământ de zi pentru că toate celelalte sunt elemente care derivă din acest construct. Și atunci nu își avea sensul să le elaborăm pe toate atât timp cât vom avea o modificare pe acestea, primele induceau modificări și la celelalte. De aceea, venim doar cu propunerea pentru învățământul de zi.
- S-au elaborat 36 de proiecte de planuri-cadru, cu o zonă foarte mare de fundamentare, de analiză şi de anexe. În acest sens, cele 36 de planuri-cadru acoperă elementele care caracterizează învăţământul liceal, adică traseele educaţionale care sunt definite pe filiere, profiluri şi specializări, în total 36 pentru învăţământul de zi cu, cel puţin la nivel generic, schimbări reduse de denumiri sau de organizări ale filierelor, profilelor sau specializărilor.
- Ceea ce am urmărit este să avem o abordare unitară la întregul învăţământ liceal, forma de zi, cu o configurare mai bună, mai clară, mai ţintită a ceea înseamnă traseu, adică specializare sau calificare profesională şi, de asemenea, cu o identitate mai bună a şcolilor exact prin elementele de autonomie care se acordă, fie prin lege, fie prin ceea ce am reuşit să gândim ca soluţii la nivel de sistem.
- Referitor la standardizarea structurii anului şcolar, o considerăm importantă din foarte multe puncte de vedere. Un prim punct este acela al cerinţelor de raportare, care intră în statistici naţionale, europene, internaţionale şi atunci trebuie să avem date comparabile la nivel, diferite niveluri. Dar nu numai din această perspectivă, ci şi din perspectiva faptului că o standardizare a duratei anului şcolar ne permite să avem un buget clar de ore în baza căruia să realizăm programele şcolare. Pentru că deseori suntem semnalaţi, nu acuzați, asupra faptului că avem o supraîncărcare a programelor. Şi atunci este clar, dacă avem un timp bine definit, înseamnă că putem să vorbim şi de o calibrare a ceea ce va reprezenta programa şcolară pentru fiecare disciplină.
- Structura anului şcolar va cuprinde 36 de săptămâni pentru clasele IX-XI şi 34 de săptămâni pentru clasa a XII-a, fără să mai existe diferențe între învățământul tehnologic și învățământul teoretic și vocațional. Adică același număr de săptămâni pentru toți elevii.
- Trunchiul comun şi curriculumul la decizia elevului din oferta școlii apar în lege, ceea ce apare ca noutate este curriculumul de specialitate. (…) Atât trunchiul comun, cât și curriculumul de specialitate diferă ca sens. Trunchiul comun diferă pentru că acum trebuie să ne gândim că orice oră pe care o introducem acolo este pentru orice elev din liceu și dacă înainte nu ajungea la liceu orice absolvent de gimnaziu, unii mergeau pe învățământ profesional, acum orice absolvent de gimnaziu, indiferent de achiziţiile în învăţare, el ajunge elev de liceu şi atunci trebuie să fim foarte sensibili la ceea ce reprezintă încărcarea acestor elevi pe trunchiul comun. Curriculumul de specialitate, pe de altă parte, dă o notă clară sensului acestuia, adică nu e doar o diferenţiere, ci este o orientare şi o urmare a alegerii de specializare sau de calificare profesională a elevilor.
- Am considerat că ponderi de 50% pentru TC, 35 % pentru CS și 15% CDEOȘ ar fi un element de țintă spre care să îndreptăm tot procesul. (…) Toate cele trei segmente au ponderi diferite în primii doi ani de studiu față de următorii doi ani de studiu. Trunchiul comun nu are elemente flexibile, el trebuie realizat de orice elev care intră în liceu.
- CS – Dacă până acum aveam doar clase de intensiv limbă modernă sau informatică, prin această flexibilizare pot apărea clase care să sugereze un studiu intensiv pe diferite discipline.
- CDEOȘ – se va rămâne pe aceste categorii de opționale în sensul aprofundare, de disciplină nouă, respectiv de opționale integrate și ca elemente de noutate aduse de lege, clar se pot organiza cu elevi de la clase diferite. Școala va avea o provocare de a găsi soluții pentru o astfel de reorganizare nu numai din punct de vedere al efectivelor de clase, ci și ca distribuție de ore în sistem modular.
- Flexibilitatea orară: nu ar trebui să fie o noutate. Prin unitățile-pilot s-a experimentat o astfel de reorganizare. Spunem explicit faptul că, în tabelele care reprezintă proiectele de planuri-cadru, noi avem distribuția de o oră pe săptămână sau 2-3 câte sunt. Acea distribuție trebuie înțeleasă doar pentru a determina bugetul total de timp al disciplinei pe an școlar, dar această frecvență nu este impusă, ci doar ne-a pemis să avem o abordare clară către toți. Se poate ca o disciplină cu o oră pe săptămână să-și reorganizeze orele într-un interval de un modul, 2, 3.
Daniel David, ministrul Educației:
- Unele teme vor fi duse ca unităţi de învăţare în anumite discipline. De exemplu, etică sau gândire critică. Este normal să le duci ca unităţi de învăţare în zona filosofiei, dar unele ar trebui să fie gândite transversal. Eu văd gândirea critică dusă și în zona filosofiei, dar o văd și ca ceva transversal pentru toate disciplinele, pentru că toate disciplinele ar trebui să predea în logica unei încurajări a gândirii critice.
- Mare parte din încărcătură se poate reduce dacă gândim foarte bine și acele programe. În sensul că pe aceeași disciplină (…), poate ieșim din logica în care fiecare întâlnire înseamnă o lecție. Poate că la un moment dat, cred că putem și acum până la 20-25% din bugetul de timp, să spunem că este dedicat unor activități precum modul în care lucrurile pe care le-ai învățat până acum la disciplina mea se aplică în viața de zi cu zi și în practică (…). După planurile-cadru, multe lucruri le putem flexibiliza, inclusiv sub aspectul încărcării programului.
- Asta cu clase diferite este o chestie foarte bună, îi lași să-și exprime interesele și după aceea, chiar dacă sunt din clase diferite, îi aduci în grupuri care au aceeași opțiune.
- Nu putem gândi un curriculum în general în funcţie de constrângerile financiare şi de infrastructura pe care o avem acum. Trebuie să gândim curriculum pentru elevi așa cum trebuie să arate și după aceea vom schimba și ne vom adapta financiar şi vom încerca să dezvoltăm zona de infrastructură. Aceasta este ordinea normală.
- Când vor intra în vigoare noile planuri-cadru: Au fost discuţii dacă vor intra din această toamnă. Realist vorbind, îmi place să fac lucrurile serios şi repede, când pot, fără să afectez calitatea. Nu reuşim până în toamnă să ai şi plan-cadru şi programe. Şi, repet, fără să avem noi manuale şi fără să facem trainingul profesorilor, inclusiv pe linia de ştiinţă ş.a.m.d., nu se poate decât de anul viitor, 2026-2027.
- Despre profesorii care ar rămâne fără catedră: Discuţia nu a fost exact care este numărul profesorilor, fiindcă foarte mulţi, în acești 2-3-4 ani, până când vor intra aceste planuri-cadru, unii ies la pensie, alţii mai intră în sistem. E foarte greu să faci acest calcul. Eu, ce am spus, este că, per ansamblu, pe sistem, numărul de norme nu scade, iar partea de titularizare, cei care sunt titulari, în principiu nu vor fi afectaţi sau afectarea nu va fi una pe care să nu o poţi corecta prin măsurile care pot fi luate în cadrul unui judeţ, prin modul în care colaborează şcolile între ele.
Potrivit oficialilor Ministerului Educaţiei, în anul şcolar 2026-2027, doar elevii de clasa a IX-a vor studia după noile planuri-cadru, în timp ce elevii din clasele a X-a, a XI-a și a XII-a vor studia după planurile-cadru aflate în vigoare în momentul în care ei au început liceul.
În plus, elevii de clasa a IX-a care vor învăța după noile planuri-cadru vor fi și primii care vor susține examenul de Bacalaureat în noua formulă prevăzută de Legea învățământului preuniversitar.
”Atâta vreme cât prima generație de elevi de clasa a IX-a va fi cea din anul 2026-2027, lor li se va aplica și primul examen de Bacalaureat pe formula prevăzută de lege”, a spus Gabriel Vrînceanu, ceea ce ce înseamnă că noua structură de Bacalaureat se va aplica în 2030.
