Structura anului școlar 2022-2023. FePAL: Orice zi suplimentară la școală, o încălcare a dreptului copiilor la o viață sănătoasă

0

Federația Părinților și Aparținătorilor Legali din România (FePAL) consideră că, până la modificări concrete ale programului elevilor de gimnaziu, ale structurii orarului și ale condițiilor din școli, orice zi suplimentară la școală reprezintă ”o încălcare a dreptului copiilor la o viață sănătoasă, cu tot ce presupune acest aspect: ore adecvate de masă, dezvoltare emoțională, socială, sport, timp petrecut în aer liber și dreptul la timp liber”.

FePAL a reacționat astfel la anunțul ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, privind propunerile pentru structura anului școlar 2022-2023. Potrivit ministrului, cursurile ar urma să înceapă pe 5 septembrie (mai devreme decât în anii anteriori), iar elevii ar putea avea o săptămână de vacanță în februarie și o alta la sfârșitul lunii octombrie pentru toate ciclurile – primar, gimnazial și liceal. Acesta a reluat ideea că România se numără printre țările cu cele mai scurte durate ale anului școlar.

”Avem printre cele mai scurte durate de cursuri ale anului școlar, motiv pentru care am făcut deja propunerea (…) de a începe pe 5 septembrie anul școlar 2022-2023 și a-l încheia pe 16 iunie. În acest fel, ca durată a cursurilor, ne apropiem de media europeană, nu mai suntem pe ultimele locuri din perspectiva numărului de zile de școală”, a spus Sorin Cîmpeanu.

FePAL spune însă că propunerea Ministerului Educației ”nu este centrată pe binele suprem al elevului și are un caracter discriminatoriu cu precădere pe segmentul de elevi din mediul urban și elevii cu CES obligând la mai multe zile de școală în condițiile în care zilele nu sunt similare standardelor europene”. Federația prezintă cazul Norvegiei, dând ca exemplu clasa a VIII-a.

Comunicatul FePAL:

”Ce înseamnă zile de școală în Europa. Exemplu concret: clasa a VIII-a – Norvegia

Cu ce ne ajută să ne raportăm la media zilelor de școala din Europa, când programul zilnic al elevilor de gimnaziu nu începe dimineața și nu este structurat astfel? Dacă scădem zilele de ski, orele de patinaj, înot și abilități practice, Norvegia are sub zilele de școală din România. La noi, zilele de școală sunt axate pe predare și evaluare, 6-7 ore zilnic la clasa a VII-a. Plus teme, proiecte, ș.a.m.d. de realizat acasă, dupa ora 19:00.

În România nu există zi de ski sau orice formă de zi axată pe sport sau abilități practice.
În Norvegia nici nu există note până la clasa a-VIII-a. În Norvegia nu există 15-20 de discipline cu note, medii și teme diferite, iar cu toate acestea au rezultate extraordinare la testele internaționale.

În Norvegia există opționale în adevăratul sens al cuvântului, la noi este totul obligatoriu.
Raportându-ne la cât de simplu, dar eficient este orarul într-o țară europeană, ne dăm seama cât de mult timp se irosește din viața copiilor noștri.

Până la modificări CONCRETE ale programului elevilor de gimnaziu, ale structurii orarului și ale condițiilor din școli, considerăm orice zi suplimentară la școală o încălcare a dreptului copiilor la o viață sănătoasă, cu tot ce presupune acest aspect: ore adecvate de masă, dezvoltare emoțională, socială, sport, timp petrecut în aer liber și dreptul la timp liber.

În acest context, ținând cont că elevul nu are drepturi și nici opțiuni în sistemul de învățământ românesc, considerăm că propunerea Ministerului Educației nu este centrată pe binele suprem al elevului și are un caracter discriminatoriu cu precădere pe segmentul de elevi din mediul urban și elevii cu CES obligând la mai multe zile de școală în condițiile în care zilele nu sunt similare standardelor europene.

Motivația ministerului se bazează pe o analiză superficială, pur cantitativă. În plus, nu răspunde principiului descentralizării, prin care o astfel de măsură nu trebuia să aibă efect negativ asupra unui segment mare dintre elevi în numele unui efect pozitiv asupra elevilor din mediile dezavantajate unde este nevoie de alt tip de intervenții, care să li se adrese în mod direct. Un bun început ar fi să fie prezenți la școală în zilele deja existente.”

Sursa foto: Facebook/ Fepal – Federația părinților și aparținătorilor legali din România

Citește și: Cum va arăta structura viitorului an școlar. Ministrul Educației propune ca școala să înceapă pe 5 septembrie. Ce vacanțe ar putea avea elevii

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.