Un studiu realizat de SuperTeach arată că 88% dintre profesorii care fac parte din această comunitate au continuat școala în online după suspendarea cursurilor, deși cei mai mulți dintre ei nu au primit niciun fel de ajutor sau ghidare în privința metodelor de lucru sau a platformelor pe care să le folosească. Cercetarea a măsurat și impactul emoțional în rândul profesorilor și a evidențiat că peste 60% dintre aceștia au resimțit stresul în lipsa unor reguli clare privind adaptarea curriculei la predarea online, în timp ce 16% s-au simțit ”copleșiți”. Fondatorii SuperTeach au explicat luni, într-o conferință de presă online, ce părere au despre obligativitatea învățării în mediul online, în timp ce învățătoarea Andrada Sorca a arătat că programa școlară poate fi adaptată predării online, dar acest lucru nu înseamnă că elevii trebuie ținuți patru-cinci ore în fața calculatoarelor.
Studiul SuperTeach a fost realizat în baza răspunsurilor oferite de aproape 1.100 profesori la un chestionar online, dintre care 74% predau în mediul urban, 26% în mediul rural, iar pe cicluri de învățământ, 45% predau la nivel preșcolar și primar, 54% – la nivel gimnazial și liceal și 1% – la nivel universitar.
Ce arată studiul realizat de SuperTeach:
- 88% dintre profesorii SuperTeach chestionați au ales să continue școala în online, iar 78% consideră că această situație constituie o oportunitate pentru digitalizarea educației.
Printre motivele invocate de profesorii care nu au putut organiza cursuri online se numără: lipsa accesului elevilor la tehnologie/ internet, competențe digitale scăzute sau lipsa accesului profesorilor la internet.
- 60% dintre profesori au resimțit acut stresul generat de lipsa oricărei alinieri sau ghidări privind adaptarea curriculei la predarea online.
Potrivit datelor prezentate în conferința de presă, peste 60% dintre profesori au resimțit stresul, dar au reușit să îl gestioneze, în timp ce 16% au resimțit un stres crescut și s-au simțit copleșiți. Printre ”provocările” enumerate de profesori se află: oboseala din cauza faptului că folosesc excesiv tehnologia, lipsa unei strategii comune la nivel de școală, știrile din mass-media care îi stresează foarte tare și gestionarea emoțională a izolării.
- Peste 75% dintre profesori nu au primit niciun fel de ajutor sau ghidare din partea conducerii școlii sau a autorităților locale în privința metodelor de lucru la care să apeleze sau a platformelor pe care să le folosească în această situație excepțională.
- Peste 60% dintre profesorii chestionați folosesc platformele pe care le consideră ei adecvate atât pentru adaptarea materiilor pe care le predau pentru mediul online, cât și pentru comunicarea cu elevii.
Conform datelor prezentate, peste 60% dintre profesori folosesc o platformă digitală în funcție de preferințe, în timp ce 33% utilizează o platformă agreată cu instituția de învățământ unde predau. Felix Tătaru, co-fondator al proiectului SuperTeach, a arătat că tocmai acest lucru ”a bulversat”, întrucât, în fața crizei, profesorii au fost nevoiți să se adapteze ”peste noapte” și fiecare a găsit soluția cea mai bună pe care a găsit-o de cuviință: ”E un lucru care a creat un oarecare stres. O formă de incertitudine a faptului că nu știu dacă fac bine ce fac…”
- Participarea la cursurile online: doar 32% dintre profesori înregistrează o prezență la cursurile online de peste 75%.
”Profesorii sunt îngrijorați și de dificultățile pe care le întâmpină copiii în a accesa tehnologia și internetul, doar 32% dintre ei înregistrând o prezență la cursurile online de peste 75%. Ca dovadă, 32% dintre profesori se tem de faptul că elevii nu doresc să participe la cursurile online, iar 17% dintre profesori sunt îngrijorați că nu-și pot organiza și monitoriza eficient activitatea, în condițiile în care doar 27% dintre ei spun că reușesc să acopere peste 75% din materia pe care o au de predat, alți 30% menționând un grad de acoperire între 25 și 50% din materie”, relevă studiul.
Școala online și mentalitatea deschisă
”Răspunsurile profesorilor din comunitatea SuperTeach ne-au arătat că această perioadă i-a afectat emoțional, însă nu doresc să pună pauză educației. Nu mai puțin de 78% dintre aceștia cred că este o perioadă de evoluție în direcția digitalizării domeniului lor. Ei au ieșit din zona lor de confort, dar au nevoie de ghidare, de sprijin și de inspirație. Echipa noastră este pregătită să îi ajute să-și continue misiunea chiar și în condiții de izolare socială”, a spus Felix Tătaru.
Cristina Gheorghe, președinte al Institutului Dezvoltării Personale și co-fondator SuperTeach, a explicat, la rândul său, că foarte mulți profesori s-au adaptat situației, dar aceștia au nevoie în continuare să fie susținuți. ”Cred că, mai mult decât oriunde, în educație avem nevoie să facem un reset și profesorii ne-au demonstrat că pot face asta”, a spus Cristina Gheorghe, adăugând că, din feedback-urile primite din partea profesorilor, aplicarea mentalității deschise în online a condus la două lucruri: educația personalizată și accelerarea învățării.
Predarea online: ”Nu poate fi obligatorie pe resursele profesorilor”
Întrebați dacă învățarea online ar trebui să fie o obligație a profesorilor, fondatorii SuperTeach au răspuns că pe viitor online-ul trebuie să se regăsească în procesul de învățare, dar nu în orice condiții:
Cristina Gheorghe ”Cred că așa ar trebui. Eu sper ca, în urma crizei, predarea să fie alternativă: și online, și offline, cumva integrat în procesul educațional de acum înainte. Criza aceasta ne aduce o mare oportunitate: să putem să facem calupuri de lecții online. Poate în felul acesta să îi ajutăm pe cei care fac învățământ alternativ în diverse zone, unde nu există profesori pentru toate nivelele, în orașe, în sate unde copiii străbat zeci de kilometri ca să ajungă la școală, cred că asta poate fi o soluție foarte bună pentru a face educație pentru toți. (…) Avem nevoie de o reglementare în sensul ce se întâmplă dacă intrăm online, dacă nu intrăm online și care sunt consecințele… Consecințele ar trebui să țină mai degrabă de rezultate, de obiectiv, de nivelul de întâmplare, de ceea ce s-a întâmplat în urma acumulării de informații, ce facem cu ele, cum le aplicăm în viață…”
Felix Tătaru: ”99% din conexiunea de internet este susținută de profesori, în momentul acesta, pe calculatoarele proprii. Este greu să fie obligatoriu pe resursele profesorilor, pe spatele profesorului. Dar, ca principiu, da, trebuie să fie pentru că altfel nu am învățat nimic din criza asta.”
Dragoș Anastasiu: ”Nu știu dacă trebuie să fie obligatoriu, dar poate fi oportun în anumite zone pentru a putea rezolva niște probleme pe care noi le aveam și poate că nu ne-am dat seama că pot fi rezolvate în acest stil.”
Conținuturile, adaptate la online
Andrada Sorca, învățătoare în Timișoara și formator SuperTeach, a povestit în conferința de presă cum desfășoară școala online și a spus că ”programa școlară se poate adapta predării online”.
”În învățământul primar, aceste conținuturi se pot adapta foarte bine și învățării la distanță. Dacă suntem obișnuiți să punem elevii în acțiune în timpul orelor și toată predarea este interactivă, lucrul acesta putem să îl facem și la distanță. E nevoie doar de puțină creativitate și de muncă din partea profesorului despre cum să creeze contextul de învățare și cum să fie facilitator al învățării. Cum să-i facem pe ei să simtă activ învățarea. Predarea la distanță nu înseamnă să îi ținem pe copii patru ore în fața calculatoarelor sau cinci ore. Înseamnă să le dăm acțiuni prin care ei să crească și să se dezvolte în casa lor și în mediul în care se află. (…)
Sunt sigură că există conținuturi care se pot adapta și la gimnaziu. Cred că este mai degrabă mentalitatea cu care noi suntem obișnuiti când vorbim despre predare, suntem obișnuiți ca profesorul să fie în centrul activității, profesorul să facă, profesorul să demonstreze, profesorul să fie patru ore în priză. Ori, predarea online ne forțează puțin să ne gândim și altfel la predare și să ne gândim ce poate să facă profesorul astfel încât copiii să fie cei care desfășoară acțiunea în tot acest timp”, a spus Andrada Sorca.
Workshop-uri gratuite și conferințe online
Reprezentanții SuperTeach au anunțat că în continuare vor fi realizate sondaje periodic. Totodată vor fi demarate workshop-uri de competențe digitale și mentalitate deschisă care să ajute profesorii să găsească soluții mai rapide și mai eficiente.
Programul webinariilor din această săptămână, anunțat de SuperTeach:
- 14 aprilie – webinarul ”Lecții din criză de folosit la clasă”, susținut de Oana Moraru, fondatoarea școlii Helikon;
- 15 aprilie – webinarul ”Teoria autodeterminării și cele 3 nevoi psihologice de bază”, susținut de Urania Cremene, parenting trainer și coach;
- 16 aprilie – webinar susținut de Părintele Constantin Necula, conferențiar universitar la Facultatea de Teologie „Sf. Andrei Șaguna” din Sibiu, doctor în teologie.
SuperTeach va facilita și un webinar pentru dezvoltarea competențelor digitale, susținut de către Andy Szekely, trainer și coach în dezvoltare personală, data acestuia urmând să fie anunțată zilele următoare. Întâlnirile vor fi susținute prin intermediul platformei Webex, vor fi deschise publicului larg și vor fi gratuite.
De asemenea, în cadrul conferinței a fost anunțată organizarea din luna mai a unor ediții speciale online ale conferințelor SuperTeach. Informații despre modalitatea de participare vor fi disponibile pe website și pe pagina de Facebook a proiectului.
