Pentru o perioadă, „Școala altfel” și „Școala verde” trebuie să se desfășoare după același program ca și celelalte săptămâni de școală, diferența constând în activitățile didactice cu caracter remedial și aplicativ, cu probleme relevante din viața reală și pentru profesiile viitorului, susține ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, într-o postare pe Facebook legată de rezultatele României la PISA 2025. ”De asemenea, toți elevii cu medii sub 7 sau calificative echivalente, trebuie să participe la activități săptămânale remediale la matematică și limba și literatura română”, mai spune ministrul.
Mihai Dimian a făcut, luni, o serie de precizări cu privire la rezultatele obținute de România la evaluările PISA 2025, afirmând că este nevoie de ”condiții mai bune în școli și de profesori sprijiniți”, ”dar avem nevoie și de elevi motivați să învețe, de profesori exigenți, de părinți care să urmărească dacă propriul copil citește și își face temele, precum și de comunități care să ofere modele și să prețuiască educația”.
În analiza realizată sub formă de întrebări și răspunsuri, ministrul vorbește despre ”provocarea principală” cu care se confruntă România: faptul că elevii ”au fost promovați pe parcursul gimnaziului printr-o scădere a exigenței și nu prin acumularea cunoștințelor și a competențelor necesare pentru media 5 la matematică”. Comentariul integral al ministrului pe această temă:
”De ce există diferențe atât de mari între rezultatele elevilor la Evaluarea Națională și cele de la testele PISA?
La prima vedere, diferența este foarte mare. La Evaluarea Națională, aproximativ 31% dintre elevii participanți au obținut în 2024 note sub 5 la Matematică. PISA 2025 ne arată însă că aproximativ 52% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul 2 la Matematică.
Privind diferența dintre cele 2 ponderi (31% versus 52%) am putea ajunge rapid la concluzia că Evaluarea Națională și programa școlară măsoară și dezvoltă competențe foarte diferite de cele de care elevii au nevoie pentru a utiliza matematica în viața reală. Drept consecință, programa școlară și Evaluarea Națională la matematică trebuie schimbate fundamental.
Înainte de a trage o astfel de concluzie categorică este important să clarificăm faptul că ponderile respective (31%, respectiv 52%) sunt calculate în raport cu populații diferite, iar scalele de notare sunt diferite, nivelul 2 PISA, fiind mai apropiat de nota 6 de la Evaluarea Națională.
Astfel, la Evaluarea Națională din 2024, 31% dintre elevii participanți au obținut note sub 5, respectiv 46% au obținut note sub 6, la Matematică. Însă aceste ponderi sunt calculate din cei aproximativ 153.000 absolvenți ai clasei a VIII-a prezenți la probe. În clasa a VIII-a se aflau atunci 181.832 de elevi.
Raportat la întreaga populație de elevi, nu doar la cei prezenți la test, se poate concluziona că 42% dintre elevii clasei a VIII-a au performanțe sub nota 5, iar 54% au performanțe sub nota 6, la Matematică. Rezultatul testului PISA aplicat în mare măsură acelei generații ne spune că 52% dintre elevi nu au obținut la Matematică un scor peste nivelul 2, considerat pragul pentru așa-numitul „analfabetism funcțional” la matematică.
Nu afirm că nota 5 sau nota 6 la Evaluarea Națională este echivalentă cu nivelul 2 PISA. Cele două evaluări au obiective și metodologii diferite: Evaluarea Națională încearcă să verifice competențele elevilor în raport cu programa școlară, în timp ce testul PISA urmărește în ce măsură elevii pot utiliza cunoștințele și competențele dobândite în situații și probleme relevante din viața reală și pentru profesiilor viitorului.
Dar apropierea acestor rezultate ne arată că diferențele dintre cele 2 evaluări nu sunt atât de mari, cum păreau la o primă analiză. Mai mult decât atât, apropierea acestor rezultate, ne indică provocarea principală cu care ne confruntăm în România. Aproximativ 50% dintre elevii clasei a VIII-a nu au cunoștiințele și competențele pe care le-am stabilit ca standard minimal la finalizarea gimnaziului.
Pentru a aplica în viața reală anumite cunoștințe, mai întâi trebuie să le știi și trebuie să le înțelegi. Dincolo de capacitatea efectivă a elevilor români de a aplica în viața reală sau în probleme legate de profesii viitoare, ei au fost promovați pe parcursul gimnaziului printr-o scădere a exigenței și nu prin acumularea cunoștințelor și a competențelor necesare pentru media 5 la matematică. Dar aceasta nu înseamnă că Evaluarea Națională și programele școlare de gimnaziu nu trebuie revizuite și adaptate. Dimpotrivă.”
De asemenea, ministrul invocă în aceeași postare schimbări în ceea ce privește Săptămânile „Școala altfel” și „Școala verde”, precum și obligativitatea elevilor ”cu medii sub 7 sau calificative echivalente să participe la activități săptămânale remediale la matematică și limba și literatura română”. Ce a scris ministrul:
”Chiar dacă scăderea României se înscrie într-un fenomen internațional, de ce nu am reușit să evoluăm mai bine decât acest trend?
Proiectul <România Educată> a fost lansat în anul 2021, au fost adoptate în 2023 noile legi ale educației, au existat creșteri salariale importante în 2023 și 2024 și au fost realizate investiții importante în infrastructura educațională. Unele dintre aceste măsuri au nevoie, evident, de timp pentru a produce efecte măsurabile asupra rezultatelor elevilor, iar testarea PISA a avut loc deja în prima jumătate a anului 2025.
Dar realitatea pe care trebuie să o privim fără să căutăm nici scuze, nici vinovați este aceasta: până la momentul testării PISA 2025, România nu reușise să transforme aceste reforme, investiții și resurse într-o îmbunătățire vizibilă a rezultatelor elevilor. Faptul că am scăzut aproximativ în același ritm cu media OCDE ne ajută să înțelegem contextul. Nu poate însă să ne mulțumească.
Raportul OCDE „Education at a glance” 2025 ne oferă poate una dintre explicațiile acestui decalaj de 50-60 de puncte între scorul României și media OCDE din 2012 până astăzi: „Elevii din România beneficiază de puțin peste 6.000 de ore de instruire obligatorie în învățământul primar și gimnazial, cu aproximativ 1.600 de ore mai puțin decât media OCDE.”
Este ca și cum țările OCDE ar mai face „2 ani de școală” în plus față de România, până la 15 ani, ceea ce poate justifica (având în vedere echivalența de mai sus) un decalaj de aproximativ 40 de puncte. Aceasta nu se reflecta doar prin numărul de ore pe săptămână ci și prin perioada mai redusă a vacanțelor școlare: <România are o vacanță școlară cumulată de 16,6 săptămâni pe an, comparativ cu media OCDE care este de 13,5 săptămâni pe an>, conform aceluiași raport OCDE.
Nu voi milita acum pentru creșterea numărului de ore sau de săptămâni de școală, însă pentru o perioadă, <Școala altfel> și <Școala verde> trebuie să se desfășoare după același program ca și celelalte săptămâni de școală, diferența constând în activitățile didactice cu caracter remedial și aplicativ, cu probleme relevante din viața reală și pentru profesiile viitorului.
De asemenea, toți elevii cu medii sub 7 sau calificative echivalente, trebuie să participe la activități săptămânale remediale la matematică și limba și literatura română. Voi reveni cu detalii, în planul de măsuri.”
Citește și:
- Mihai Dimian: A scăzut foarte mult exigența. Nu putem să promovăm elevii dintr-o clasă în alta fără ca ei să aibă cunoștințele și competențele solicitate
- România, pe locul 55 la PISA 2025 și rezultate mai slabe față de 2022: scădere cu 16 puncte la Lectură. Scor mai mic și la Matematică și la Științe
