„Suntem în pragul unei crize intelectuale teribile la nivel național. Este o deculturalizare voluntară excluderea istoriei românilor și a geografiei de la profilul real”, a spus Constantin Radu Dimitrie, elev în clasa a XI-a la Colegiul Național ”Spiru Haret” din București, la prima dezbatere publică dedicată proiectelor de planuri-cadru pentru liceu, care a avut loc, marți, la Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București.
”Statul român are o capacitate excepțională de reacție. Mereu reacționăm când se întâmplă ceva rău, dar această capacitate de reacție implică faptul că acel rău s-a întâmplat deja. Vă rugăm să prevenim de data asta acest rău, să nu deculturalizăm voluntar copiii. D-asta ies oameni în față, care candidează la diverse alegeri, vorbesc despre căpitan ca un erou și câștigă 3 milioane de voturi pentru că noi nu știm cine a fost căpitanul, pentru că noi nu suntem informați, nu ni se spune nimic, întotdeauna suntem ascunși în spate”, a continuat liceanul de la ”Spiru Haret”.
- În forma planurilor-cadru pentru liceu, lansată în consultare publică, geografia și istoria nu sunt incluse în trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a de la profilul real.
Totodată, liceanul a atras atenția asupra ”calității” profesorilor, spunând că ”o mare problemă nu este neapărat programa, ci oamenii care vin să ne-o arate pentru că sistemul de învățământ nu atrage mereu cei mai dedicați oameni, din diverse motive”.
”Poate unele salariale și așa mai departe. Ne trebuie oameni pasionați, oameni care și-au dorit să învețe această materie, să o transmită mai departe pentru că acești oameni pasionați o să atragă atenția, o să transmită elevilor și o să câștige atenția. Putem să schimbăm numărul de ore în fel și chip, dar este vorba de oamenii care vin în fața elevilor să le transmită ceva. Este vorba de calitatea de dascăl care se pierde pe zi ce trece”, a mai spus Constantin Radu Dimitrie.
Reprezentanți ai Consiliului Național al Elevilor și ai Consiliului Municipal al Elevilor București au transmis, de asemenea, puncte de vedere cu privire la noile planuri-cadru pentru liceu:
Paul Ciontoiu, vicepreședinte al Consiliului Național al Elevilor:
- Planurile-cadru se îndreaptă într-o direcție foarte bună, axată mult mai mult pe interesele și nevoile reale ale elevilor din timpul actual. Există însă niște probleme.
- Geografia și istoria: Este bine ca ele să existe, dar în cazul în care se ajunge la un consens pe păstrarea lor în starea actuală, ele ar trebui înlocuite cu materii care să promoveze aceleași competențe pe care le dobândim în urma studierii geografiei și istoriei. Adică, gândirea critică și înțelegerea culturii și a asimilării cu alte culturi din jurul nostru. (…) O înlocuire pe care am vedea-o noi este înlocuirea istoriei propriu-zise cu o istorie axată pe specializarea pe care elevul o studiază la liceu. De exemplu, cum ar fi o istorie a științelor, o istorie a religiilor, o istorie a literaturii, ceva care să ia practic capitole din diferite programe școlare și să le implementeze pe toate într-o singură materie.
- Considerăm că trunchiul comun este într-un procentaj echilibrat și în regulă, dar curriculumul de specialitate și curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) nu sunt neapărat egalate. Considerăm că ar putea fi crescut CDEOȘ-ul în detrimentul curriculumului de specialitate pentru a permite elevului să se specializeze chiar mai mult decât ar fi permis actualmente, deoarece acesta este scopul liceului și acesta este scopul învățământului universitar mai târziu: să specializăm elevul pe ceva anume. Considerăm că este bună această eliminare a unor procentaje din CS pentru a permite specializarea mult mai concretă a elevului și pentru a-i permite o pregătire mult mai aprofundată pentru facultățile care necesită niște cunoștințe pe care elevul nu le poate dobândi în cadrul liceului, cum ar fi dreptul sau medicina, unde elevul este obligat, într-un mod sau altul, să facă pregătire extracurriculară, pregătire în afara orelor școlare.
-
- Gabriel Vrânceanu, şef al Serviciului Dezvoltare Curriculum, CNPEE: ”Considerăm că este un efort substanțial ceea ce s-a făcut pentru a crește la 5-8 ore pe săptămână dintr-un buget mediu de 30 de ore. Pot fi elemente care să ne conducă la o idee de suplimentare. (…) Va fi analizat acest lucru, dar menționăm că toate elementele necesare curriculumului de specialitate sunt extrem de susținute exact prin opțiunea pe care o faceți ca elevi, la începutul clasei a IX-a. În momentul în care dorim un parcurs înseamnă că îl avem bine conturat pentru o perioadă de cel puțin 4 ani. (…) Avem de analizat dacă CS răspunde și dacă CDEOȘ poate suplimenta prin ore de aprofundare sau elemente complementare, care să permită unui elev să aleagă un alt tip de traseu profesional academic.”
Theodor Nedelcu, prim-vicepreședinte al Consiliului Municipal al Elevilor București:
- Importanța includerii în CDEOȘ a limbilor străine: Sunt foarte mulți elevi care intră în liceu cu competențe avansate la limba engleză, spre exemplu. Sunt elevi care în clasa a IX-a obțin certificate de C1 chiar la examenul Cambridge și ei ajung să învețe în liceu un nivel mai mic de limba engleză. Lucrul acesta îl considerăm complet irelevant. Ar trebui introdusă o posibilitate, oarecum, să le dea elevilor șansa de a avea un examen de echivalare a competențelor la limba engleză astfel încât aceștia să poată studia o altă limbă străină în locul limbii engleze și să își aleagă chiar și a doua limbă străină, aici desigur în funcție de posibilitatea liceului.
- Considerăm foarte importantă păstrarea istoriei și a geografiei în trunchiul comun. (…) Este necesară introducerea istoriei holocaustului și a comunismului în materia Istorie. Știm, cunoaștem legea care nu permite asta, aceasta ar trebui modificată urgent deoarece un elev de 17-18 ani care studiază istoria holocaustului în clasa a XI-a o să ajungă cu niște mentalități extremiste și asta este o realitate din teren pe care pot să o confirm de la colegii mei. O să ajungem, în câțiva ani, să vedem un val de extremism din ce în ce mai ridicat din cauza faptului că elevii nu cunosc realitatea.
Puncte de vedere exprimate de părinți și profesori
Iuliana Constantinescu, președintele Asociației de Părinți de la Liceul Teoretic ”Lucian Blaga” din București:
- Primesc cu foarte mare îngrijorare ce se întâmplă zilele acestea în spațiul public pentru că eu nu mai regăsesc elevul niciunde și pentru că văd că ne înverșunăm pe lupte pentru tot felul de ore în plus sau în minus în trunchiul comun și nu înțelegm că ne aflăm în fața unei reforme curriculare care a plecat de la profilul absolventului pe care îl avem și ne-am așteptat ca foarte repede să avem și planurile-cadru pentru învățământul liceal, pentru că le așteptăm de mult prea multă vreme. Orice pas înapoi și orice reluare a discuțiilor înseamnă încă o generație de elevi sacrificată. Sacrificăm în ultimii ani generație după generație. Copiii nu se mai regăsesc în spațiul școlar pentru că ceea ce cuprind acum programele și manualele școlare e total depășit de ceea ce ar trebui să învețe ei în școală pentru viitorul lor și pentru viitorul nostru.
- Eu cred că aceste planuri-cadru ne oferă o autonomie la nivel de școală în care, dacă ne dăm cu toții mâna și vom depune cu toții eforturi, vom găsi parcursul educațional cel mai bun pentru fiecare elev. Fiecare elev are dreptul să își alegă parcursul lui și atunci acel curriculum la decizia elevului din oferta școlii atât de generos ne oferă nouă, tuturor actorilor din sistemul de învățământ, posibilitatea de a oferi acel parcurs educațional pentru fiecare specializare și pentru fiecare elev în parte.
Andra Pană, profesoară la Colegiul Național ”Alexandru Ion Cuza” Alexandria:
- Propunerile pe care colegii mei m-au rugat să le transmit sunt legate de: o oră de gramatică obligatorie la toate clasele, la toate profilele, specializările, nu cum este formulat acum în planul-cadru – câteva unități de învățare în cadrul limbii române. Recunoaștem, copiii noștri nu mai știu să scrie corect, nu mai știu să vorbească corect, trebuie cumva să contracarăm cultura asta digitală, copiii gândesc mai mult în imagini. Trebuie să ne întoarcem la forma scrisă și la formularea frazei corect în limba română, ceea ce va ajuta și la învățarea matematicii, și la învățarea limbilor străine, și la educarea gândirii critice.
- O altă propunere este legată de limba a treia. Să se studieze în liceu măcar pe lista de opționale (…) Limba engleză e limba 1 peste tot, copiii se simt foarte nesiguri dacă îi întrebi dacă știu și altceva în afară de română și engleză (…). În situația în care propuneți scoaterea celei de-a doua ore de limbă a doua la clasele de matematică-informatică, va fi greu pentru copii să ia bacalaureatul în situația în care bacalaureatul se va da la două limbi străine, pe structura nouă. Deci, introducerea celei de-a treia limbi, măcar la opțional, ar fi o soluție care să-i mulțumească și pe elevi.
- Istoria și geografia: o soluție ar fi team teaching-ul și interdisciplinaritatea. Am putea avea, de exemplu, ca disciplină România – trebuie găsit alt titlu, bineînțeles – în care să avem și cunoștințe de istorie și de geografie și de literatură română.
Sorin Dragne, profesor de educaţie fizică şi sport, reprezentant al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ sector 1:
- Dumneavoastră, cei care gestionaţi și veți legifera planurile-cadru, aveţi şansa să intraţi în istorie ca reformatori ai sistemului de învăţământ, pentru că n-ar fi corect să nu recunoaştem că formele pe care le propuneţi au şi aspecte pozitive, chiar foarte pozitive. Dar fără istorie şi fără geografie şi chiar fără latină, cu diminuarea orelor de limba şi literatura română, veţi intra în istorie ca cei care aţi dat startul pentru pierderea identităţii naţionale.
- Într-o perioadă în care se vorbeşte asiduu de gurile Dunării, de graniţele NATO din 1997, elevii noştri să termine cu istoria şi cu geografia la 16 ani mi se pare un atentat la viitorul acestei naţii. Tinerii aceştia trebuie să înveţe istoria neamului şi a poporului român atunci când se duc la vot, pentru că altfel vine cineva şi ne spune că leagă Caspica de Marea Neagră, face şi pistă de trotinete să vină chinezii cu marfa în Marea Mediterană şi noi îl votăm crezând că efectiv e posibil. Şi să nu îmi pună cineva vreo etichetă naţionalistă pe ceea ce am spus acum sau suveranistă, pentru că nu mă cunoaşte. (…) Propunerea este: istoria și geografia rămân pe loc în clasa a XI-a și a XII-a.
Elena Furtună , profesoară de geografie:
- Eu vorbesc în numele acelor copii de gimanziu cu care eu am vorbit la școală și care își doresc această bază de cultură generală în trunchiul comun. Opționalul urmează peste această bază. Nu putem să îi privăm pe acești copii de cunoștințele de bază și să avem pretenția că îi putem construi competențe-cheie pe opționale. Nu, avem baza și construim după aceea pe acele opționale, iar în baza aceasta trebuie să se regăsească neapărat geografia, neapărat istoria.
Daniel David, ministrul Educației:
- Cred că cu toții avem un scop și scopul acela este să avem grijă ca educația să nu devină un risc pentru națiune, ci să devină oportunitate. Ca să fiu cinstit, nu m-am simțit foarte confortabil că, la început de mandat, trebuie să încep cu discuția despre planurile-cadru. Toată lumea știe că e moment de scandal. Pe de altă parte, ca ministru, sunt responsabil de acest domeniu şi, deşi nu am fost bucuros absolut deloc, presiunea curriculară, cu toții o știm. Avem manuale din 2004, conținuturi din 2004. Ultimul strigăt ar fi fost 2021. Atunci trebuia să facem acest lucru. Doi – presiunea legală. Legea ne obligă să regândim planurile-cadru și în conexiune cu bacalaureatul și cu alte modificări care au apărut acolo. Trei – poate spun ceva dur, dar știm cu toții oarecum că este măcar un dram de adevăr, chiar cei care nu sunt de acord cu lucrurile pe care le prezint.
- Să nu ne transformăm copiii în hamali care să poarte cursuri peste cursuri, ore peste ore, discipline peste discipline. E foarte important și acesta este un argument pentru mine moral, psihologic. (…) Și un argument mai grav: cu toţii ştim că zona de alfabetizare ştiinţifică nu arată bine în ţară. Toţi ştiam de PISA, ştiam de TIMSS, adică clasele a VIII-a, 15 ani, avem deja rezultate la liceu, care arată mai rău decât ce se întâmplă acolo. De aceea, să știți că eu m-am gândit de multe ori până când am spus, nu-i prea ușor când un ministru vorbește de risc de securitate națională pentru un domeniu. E o chestie importantă. Am stat și m-am gândit mult dacă să spun asta în spațiul public, dar când am văzut ultimele analize legate de numerația, literația la nivel de liceu, când am văzut competențele adulților, este un risc de securitate națională, nu mai putem continua așa.
- Noi am venit cu niște propuneri. Din momentul când le-am prezentat în spațiul public am spus foarte clar că nu am pretenția că trebuie să rămână așa cum au fost propuse. Asta e o variantă la care ne-am gândit. O variantă în care am încercat să găsim un echilibru între științe, religie, identitate națională, abilități pentru viață, lucruri complicate. E foarte greu să ții echilibru între aceste zone și spuneam că, prin dezbateri, sper să ajungem la o variantă și numai în această formă am să-i dau drumul, dacă este o variantă larg îmbrățișată de sistem.
- Eu am spus că este în primul rând pentru elevi, dar este în același timp și pentru profesori, fiindcă n-ai cum să faci școală fără profesori, și în același timp pentru părinți și societate. De aceea, în aceste zile de dezbatere, am învățat multe lucruri, am aflat despre problemele în zona socio-umană pe filiera tehnologică, am aflat despre perspectiva istoricilor legate de studiul istoriei. Sunt probleme reale, dar atitudinea trebuie să fie una de a veni, a defini problema, a propune soluții, iar ministerul, așa cum s-a angajat, va veni cu modele care funcționează mai bine.
- Problema nu este legată de numărul de ore. Dați-mi modele bune și adăugăm câte ore trebuie ca acel model să funcționeze, dar avem nevoie de alte modele. Când știu cât de prost merg lucrurile și aud că nu trebuie să schimbăm, nu modificăm… nu este în regulă.
