Elevii de liceu vor învăța să creeze jocuri video în cadrul unei discipline opționale ce poate fi studiată începând cu anul școlar 2025—2026. Programa școlară ”Dezvoltarea jocurilor video” a fost aprobată prin ordin al ministrului Educației și publicată în Monitorul Oficial. Disciplina se adresează elevilor de la toate filierele, profilurile și specializările și are alocată o oră pe săptămână pe durata întregului an școlar.
Potrivit ordinului prin care este aprobată programa școlară pentru noul opțional din curriculumul la decizia elevului din oferta școlii, studiul disciplinei poate începe în oricare dintre clasele de liceu și necesită competențe inițiale minime de programare, formate pe parcursul ciclului gimnazial.
”Studiul disciplinei <Dezvoltarea jocurilor video> se desfășoară cu întregul colectiv de elevi, într-un laborator de informatică în care există un număr corespunzător de stații de lucru, cu dotări care să permită formarea competențelor din programă pe baza conținuturilor corespunzătoare.
Disciplina are în vedere inițierea elevilor în toate etapele de dezvoltare a jocurilor, de la proiectare până la publicare, utilizând limbajul de specialitate. Ea permite implicarea elevilor în activități similare cu ale profesioniștilor din domeniu, realizate pe grupe, elevii asumându-și rolurile specifice dintr-o echipă de dezvoltare a unui joc și conștientizând valoarea muncii în echipă”, se arată în document.
- ”În România, dar și în alte țări, industria de dezvoltare a jocurilor ocupă un rol important pe piața muncii, iar programa școlară a disciplinei <Dezvoltarea jocurilor video> răspunde nevoilor de alfabetizare digitală din perspectiva noilor cerințe socioprofesionale, printr-un curriculum relevant, vizând formarea unui set de competențe digitale pe care absolvenții învățământului liceal să le poată valorifica în viața activă”, se mai precizează în nota de prezentare.
La nivel de conținuturi, opționalul cuprinde lecții ce vizează introducerea în teoria jocurilor, proiectarea jocului (game design), instrumente digitale pentru dezvoltarea jocurilor, elemente de bază ale programării orientate pe obiecte și pe evenimente, grafică și secvențe audio pentru o aplicație de tip joc video, aplicație de tip joc video, testare, depanare și optimizare a aplicației, precum și distribuire și publicare.
În document se menționează că ”organizarea unităților de învățare este la dispoziția profesorului, iar în procesul didactic se recomandă ca succesiunea lecțiilor să faciliteze crearea unui joc concret, alternând aspectele teoretice cu aspectele practice”.
”Metodele didactice de predare, învățare și evaluare vor fi stabilite de fiecare profesor, având în vedere nivelul de achiziții și de vârstă al elevilor și valorificarea creativității acestora. Se recomandă îmbinarea metodelor didactice de predare-învățare-evaluare clasice (de exemplu, demonstrația, problematizarea, algoritmizarea) cu metodele moderne (de exemplu, învățarea prin descoperire, observarea sistematică, proiectul, portofoliul, studiul de caz, jocul de rol)”, se arată în programă.
Alte sugestii ale autorilor programei:
- La începutul studiului disciplinei se recomandă să se prezinte elevilor drept model un produs demonstrativ, iar aceștia vor dezvolta un produs identic sau asemănător pe parcursul activităților de învățare, pas cu pas.
- Elevilor li se pot propune activități de învățare prin care să experimenteze și să exerseze realizarea unor operații sau obținerea unor efecte prin modificarea anumitor parametri ai unui produs furnizat de profesor.
- Pentru a ilustra modul în care diverse efecte sunt folosite în industria jocurilor, se pot analiza câteva jocuri populare și apoi se poate discuta despre modul în care aceste elemente contribuie la îmbunătățirea percepției jucătorului.
- Elevilor li se vor propune activități practice de învățare în care să aplice diferite tehnici identificate pentru realizarea propriilor lor aplicații de tip joc video. Acest lucru le va permite să înțeleagă procesul de optimizare dinamică și să dobândească experiență practică.
- Se pot prezenta diferite tipuri de jocuri în discuțiile cu elevii, punând în evidență specificul și caracteristicile acestora, iar pentru orice joc prezentat se poate determina nivelul de vârstă căruia îi este recomandat prin accesarea unor site-uri dedicate, cum ar fi site-ul PEGI (Pan European Game Information) sau site-ul ESRB (Entertainment Software Rating Board).
- Realizarea unei aplicații de tip joc presupune mai multe etape, începând cu stabilirea conceptului, trecând printr-un design inițial și apoi producție, limbajul de programare folosit pentru dezvoltarea aplicației de tip joc fiind ales în cadrul proiectării aplicației.
- Jocurile sunt dezvoltate folosind o varietate de limbaje de programare, în funcție de platformă (consolă, computer sau mobil) și de scopul jocului. În plus, nu toate jocurile
sunt programate într-un singur limbaj de programare. Printre cele mai populare limbaje folosite astăzi pentru dezvoltarea jocurilor video se află C++, C#, Java, Lua, Python. - Pentru formarea competențelor din programă se recomandă folosirea limbajului C# din mediul de dezvoltare integrat Visual Studio Community (accesibil gratuit). Visual Studio este o unealtă populară în industria dezvoltării software, fiind utilizată pentru o gamă largă de aplicații, de la aplicații desktop la aplicații web și mobile. Trebuie menționat și faptul că Visual Studio suportă dezvoltarea pentru diferite platforme: Windows, Android, iOS, web etc.
- În cadrul studiului disciplinei se pot realiza jocuri de la simple la complexe, ca de exemplu: ghicește un număr generat de calculator, pentru a pune în evidență comunicarea dintre calculator și utilizator prin intermediul aplicației de tip joc; T-Rex, Flappy bird, Space battle, Tetris, pentru a pune în evidență lucrul cu entități — sprite 2D, animații și deplasări pe ecran.
- Se recomandă ca elevii să fie încurajați să aprecieze valoarea unui plan/scenariu al jocului, să își scrie ideile, aceasta ajutându-i să treacă de la intuitiv la concret și detaliat.
În ceea ce privește evaluarea, ”se recomandă utilizarea metodelor tradiționale de evaluare (probe orale, probe scrise, probe practice), dar și a celor moderne/complementare (proiecte, referate, portofolii etc.)”.
”Utilizarea proiectului, ca metodă de învățare-evaluare, permite aplicarea, în mod creativ, a cunoștințelor teoretice și practice dobândite. Autoevaluarea și evaluarea colegială le permit elevilor să își evalueze propriile progrese și să identifice noi modalități de progres. Evaluarea colegială poate conduce la identificarea de noi idei și la o învățare colaborativă”, se mai precizează în document.
