Profesorul Cătălin Ciupală consideră că majoritatea subiectelor la Matematică de la examenul de Bacalaureat 2024 puteau fi rezolvate de către ”un elev bunicel de clasa a VIII-a” și critică Ministerul Educației pentru că ”face subiecte nerelevante” prin care, în proporție de 50%, se evaluează materie de gimnaziu. ”Un elev bun de clasa a VIII-a poate să ia nota 5 fără niciun fel de problemă la nivel de Științe ale naturii, chiar și la nivel de Matematică-informatică”, spune profesorul Merito 2020.
Cătălin Ciupală, profesor de matematică la Colegiul Naţional „Andrei Şaguna” din Braşov, a declarat, în cadrul dezbaterii organizate de Casa Corpului Didactic Galaţi şi proiectul MERITO, pe tema rezultatelor la Bacalaureat 2024, că există o tendință de ușurare a subiectelor la matematică.
”Doar să vă dau un exemplu. Dacă acum 10 ani erau probleme de trigonometrie care țineau mai mult sau mai puțin de clasa a IX-a sau a X-a, acum problemele de trigonometrie sunt de clasa a VI-a. Adică lucrurile s-au ușurat vizibil, se dă triunghi dreptunghic isoscel, ceva ce știe oricine. Practic, nu se verifică nimic. Mă uitam pe competențele care erau pentru programa de Bacalaureat. Din analiza mea, competențe de nivel superior 5-6 nu s-au atins aproape deloc. Subiectele, cel puțin jumătate, erau de nivel inferior competențelor”, a precizat profesorul din Brașov.
Totodată, Cătălin Ciupală a calificat ”ciudat” faptul că cele mai multe medii obținute la BAC 2024 sunt pe segmentul 9-9.50: ”Mă uitam la rezultatele la matematică. Era o probă mai dificilă prin faptul că matematica este mult mai exactă și nu prea există loc de interpretare. Majoritatea notelor au fost în jurul lui 8, ceea ce confirmă ceea ce spuneam înainte că sunt subiecte ușoare.
Majoritatea notelor de la Bacalaureat, am observat, sau grupa cea mai mare de note este între 9 și 9.50, pe medii generale, ceea ce iarăși mi se pare foarte ciudat. Adică, cei mai mulți elevi, de exemplu, din București, pe tranșe de note, au obținut între 9 și 9.50. La fel și în Brașov, m-am uitat acolo. E total neverosimil ca media la Bacalaureat să fie pentru cei mai mulți elevi între 9 și 9.50. Mi se pare suspect.
Cu alte cuvinte, itemii de succes de care se vobea în primăvară, de la simulare, au fost de succes. Cu alte cuvinte, copiii au beneficiat de lucrul acesta. Nu-i vina lor, este, după părerea mea, vina ministerului că face subiecte nerelevante și face ca materii de Bacalaureat să fie nerelevante prin prisma a ceea ce se evaluează la finalul liceului. Cu alte cuvinte, tu evaluezi materia de liceu, dar jumătate evaluezi materie de gimnaziu. Nu cred că este în regulă, dar vom vedea ce este pe mai târziu.”
Pe de altă parte, profesorul a spus că a remarcat o îmbunătățire a baremului la matematică, lucru pe care l-a solicitat după simularea din luna martie. ”Am atras atenția asupra faptului că baremul, chiar dacă era corect, era oarecum ambiguu. Acum s-a revăzut la BAC și baremul este mult mai clar, în special mă refeream la subiectul de analiză matematică”, a adăugat Cătălin Ciupală.
La rândul său, Sorin Haiduc, profesor de matematică la Colegiul Naţional Pedagogic „Preparandia – Dimitrie Ţichindeal” din Arad și director MERITO 2022, a vorbit despre subiectele la matematică de la Tehnologic și Pedagogic: ”Și la Tehnologic, și la Pedagogic, subiectele au fost extrem de previzibile, au fost accesibile obținerii notei de promovare, nu comporta niciun fel de dificultate.
Eu am corectat la Bacalaureat, acum, în sesiunea iulie. Am corectat 77 de lucrări, cele mai multe la Tehnologic, am corectat și la Matematică-informatică, și la Științe. Din lucrările de la Tehnologic, comparativ cu cele date la simulare, aș aprecia că subiectele au fost o nuanță mai simple acum, în această sesiune. Dar cel puțin la subiectul I, nici la profilul Tehnologic, nici la Pedagogic, subiectele nu au evaluat competențele dobândite pe parcursul liceului. Cunoștințele dobândite în gimnaziu erau suficiente pentru rezolvarea subiectului I. Și subiectul al II-lea, și subiectul al III-lea au fost relativ simple și, așa cum ne-am obișnuit în ultimii ani, au prezentat oarecare provocări punctele c de la cele patru probleme de la subiectele II și III.
La Tehnologic, notele obținute la lucrările pe care le-am corectat cred că se încadrează în media națională. Am avut o notă de 10, 6 peste 9, 7 note sub 5, dintre care 2 note între 1 și 2. Asta înseamnă ceva. Deci 7 note sub 5, la aceste subiecte, asta înseamnă că acești copii fie nu s-au pregătit deloc, fie nu au avut la finalul clasei a VIII-a cunoștințele elementare care să le pemită să promoveze examenul de Evaluare Națională.”
Sorin Haiduc a mai spus, în cadrul dezbaterii, că la evaluarea lucrărilor, diferența de un punct dintre cei doi corectori, la matematică, i se pare mare și a propus ca aceasta să fie coborâtă la jumătate de punct.
”Cel puțin la matematică, marja de un punct între cei doi corectori mi se pare exagerat de mare. Nu știu la celelalte discipline la care, probabil, corectarea este mai subiectivă, dar consider că cel puțin la matematică o marjă de o jumătate de punct ar fi foarte potrivită. Cred că ar trebui ca Ministerul Educației să ia în considerare ideea ca marja de notare să fie de jumătate de punct. (…) Cred că ar scădea și numărul de contestații în mod semnificativ pentru că la marjă de eroare de 0.5, lucrurile ar fi foarte clare”, a explicat Sorin Haiduc.
La dezbaterea ”Cronica Bacalaureat 2024” au participat Delia Humelnicu, profesoară de geografie şi directoarea Liceului Teoretic „Emil Racoviţă” din Galaţi, Laura Felea, profesoară MERITO 2022 de istorie la Liceul Tehnologic „Henri Coandă” şi directoarea Palatului Copiilor Tulcea, Tatiana Cauni, profesoară MERITO 2019 de limba şi literatura română la Liceul Teoretic „Emil Racoviţă” din Baia Mare, Cătălin Ciupală, profesor MERITO 2020 de matematică la Colegiul Naţional „Andrei Şaguna” din Braşov, Emil Munteanu, profesor MERITO 2022 de limba şi literatura română la Colegiul Naţional Iaşi, Sorin Haiduc, profesor de matematică şi director MERITO 2022 al Colegiului Naţional Pedagogic „Preparandia – Dimitrie Ţichindeal” din Arad și Sorin Langu, profesor de istorie la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri” din Galați.
Potrivit Ministerului Educației, în urma soluționării contestațiilor, rata de promovare la BAC 2024, în prima sesiune, a fost de 78,2%. Cei mai mulți candidați (18.852 – toate promoțiile) au obținut medii situate pe segmentul 9 – 9.49.
Citește și:
- Emil Munteanu, profesor Merito: Un profesor care dictează comentarii ar trebui să își dea demisia a doua zi. Este un atentat la modul de a gândi al unui elev
- Rezultatele la BAC 2024, după contestații, au fost publicate. Rata finală de promovare: 78,2%. Au fost depuse peste 51.000 de contestații
- Profesorii Merito cer mai multă claritate în baremele de la BAC și o pregătire serioasă a corectorilor: ”Unii colegi s-au cramponat strict de baremul dat de minister”