Un profesor care dictează comentarii ar trebui să își dea demisia a doua zi pentru că e un mare deserviciu pe care îl aduce literaturii și elevilor, în primul rând, spune Emil Munteanu, profesor de limba şi literatura română. ”Dacă un director ar ști că un profesor dictează comentarii, cred că ar trebui să ia imediat măsuri, pentru că este un atentat la modul de a gândi al unui elev. De fapt, renunțăm la ce are elevul cel mai bun în el, acea bucurie de a problematiza, de a discuta”, a mai arătat profesorul Merito 2022 din Iași.
Emil Munteanu, profesor de limba și literatura română la Colegiul Naţional Iaşi, a analizat subiectele și rezultatele de la examenul de Bacalaureat 2024, alături de alți profesori, în cadrul dezbaterii ”Cronica Bacalaureat 2024”, organizate online marți, 16 iulie, de Casa Corpului Didactic Galaţi şi proiectul MERITO.
”Știm cu toții, limba și literatura română este proba de care se tem cei mai mulți dintre elevi. Ne-am întrebat cu toții de ce. Limba și literatura română, în mod normal, ar trebui să fie proba de care să se apropie cel mai mult elevii noștri, dar avem o explicație: pentru că se citește foarte puțin astăzi, pentru că nu există o politică de stimulare a lecturii, pentru că având atât de puțină materie pentru Bacalaureat – doar cinci romane, plus la Filologie, romanul de după 1980, deci cinci romane, avem un basm, o nuvelă, două piese de teatru, comedia și teatrul modern și, bineînțeles, poezii… Este o materie destul de ușoară din punctul meu de vedere, însă neavând acest exercițiu al lecturii și în special al scrierii, evident examenul acesta devine foarte dificil pentru ei. De aici, cred că apare această problemă”, a spus Emil Munteanu.
În acest context, profesorul a arătat că ideea comentariilor dictate este ”una anacronică”: ”Dacă în ziua de astăzi un profesor mai dictează comentarii ar trebui mâine să își dea demisia pentru că e un mare deserviciu pe care îl aduce literaturii, un mare deserviciu pe care îl aduce elevilor, în primul rând. Am avut elevi care au înțeles că literatura nu înseamnă doar acest examen de Bacalaureat, literatura înseamnă un mod de a te apropia de tine, de a înțelege pe cel de lângă tine și, nu în ultimul rând, de a stabili relații cu cei foarte apropiați, dacă nu cu toți cei din jurul tău. Și dacă nu vom înțelege asta, e clar că examenul de Bacalaureat nu ne va ajuta cu nimic.”
În ceea ce privește subiectele la limba și literatura română de la BAC 2024, profesorul din Iași a spus că au fost ”subiecte previzibile, subiecte ușoare”:
”Aici, privesc acum, poate, și din perspectiva profesorului la un liceu teoretic. Subiectul al III-lea care creează furori în rândul elevilor este un subiect banal. Puteau să aleagă în afară de <Moara cu noroc> – că tot aud că s-a dat <Moara cu noroc>, nu, s-a dat nuvela – puteau să aleagă și alte opere, chiar dintre operele unor autori necanonici, <La Țigănci> de Mircea Eliade, nuvele de Ion Luca Caragiale, Alexandru Lăpușneanul – vestita nuvelă istorică – aveau de unde alege. Însă, pentru mine cel mai interesant ar fi fost, dacă evaluarea ar putea fi făcută într-un anumit fel sau subiectul ar fi gândit altfel, subiectul I b și II.
Textul argumentiv ar fi fost interesant dacă, potrivit baremului, ar fi permis elevului să se plimbe și să problematizeze mai mult. Așa, dacă vă uitați pe barem, dacă el înțelege formula unui text argumentativ, obține destul de multe puncte, ceea ce nu este corect. Iar la subiectul al II-lea, funcțiile didascaliei, parcă suntem în clasa a VIII-a. Adică aș fi preferat un text la prima vedere, chiar și acele texte narative în care să se stabilească sau să se precizeze perspectiva narativă, dar să problematizeze elevul în legătură cu relațiile dintre narator și personaje sau relația narator-cititor.
Sau un text nou, de ce nu? Un text mai din secolul XX sau chiar XXI. Ar fi o poezie care să îi permită elevului să arate ceea ce știe. Dar vă dați seama că textul acesta care este la prima vedere are 10 puncte. Vă dați seama cum gândește ministerul această apropiere a elevului de literatură… Nu are importanță foarte mult felul în care el poate să interpreteze la prima vedere, important este cum poate să redea ceea ce cumva a interpretat cândva, având în vedere că subiectul al III-lea are trei puncte, iar subiectul I b are două puncte, din care cred că aproape jumătate din punctaj îl poate lua înțelegând cum se construiește un text argumentativ, iar conținutul nu mai contează atât de mult.”
Totodată, profesorul Emil Munteanu s-a arătat ”foarte dezamăgit de felul în care este gândit Bacalaureatul”. ”Cu toții știm că Bacalaureatul, vrem, nu vrem, cred că asta este realitatea, reglează un anumit nivel de pregătire a elevului în liceu. Nu putem ignora acest aspect. Ei, în condițiile acestea, în care examenul înseamnă, la limba și literatura română, doar câteva opere – adică tu îl condamni pe elev, în cel mai bun caz, să citească cinci romane… O să îmi spuneți că suntem în situația în care profesorul trebuie să aibă acel talent de a-și apropia elevul, de a-l face să citească mai mult”, a precizat profesorul, continuând:
”Primim cu toții întrebarea: dar dacă nu îmi folosește la Bacalaureat, de ce să fac asta? Și atunci clar că e o mare greșeală că Bacalaureatul este gândit așa, pentru că el impune nivelul de lectură, pe de o parte. Pe de altă parte, mi se pare catastrofal să pregătești sau să te gândești încă din clasa a IX-a – vorbesc din perspectiva obiectului pe care îl predau eu – la felul în care arată Bacalaureatul.
Eu nu discut cu elevii mei despre Bacalaureat decât în clasa a XII-a și în condițiile acestea el rămâne cumva mai aproape de literatură. Nu rămân doar în acele opere care sunt obligatorii pentru Bacalaureat, dar ca să poți face asta, trebuie să găsești mijloace, trebuie să îi duci fie la întâlniri cu scriitorii, fie să creezi niște cluburi, cenacluri prin care el să înțeleagă de ce trebuie să citească. Răspunsul acela ca să ne dezvoltăm vocabularul e depășit, nu are nicio relevanță. Am văzut elevi de la Muzică care au un vocabular foarte dezvoltat, fără să citească o carte. Deci nu pentru asta. Trebuie să le găsești motivație. Și atunci sunt cumva împotriva profesorilor care pregătesc acest Bacalaureat din clasa a IX-a.
Dacă îl pregătești pe elev în funcție de aceste subiecte, este clar că el nu va citi niciodată nimic sau după ce se va termina liceul, el nu va mai pune mâna pe nicio carte de literatură. Eventual, niște cărți motivaționale că tot sunt la modă, dar ficțiunea, literatura va fi foarte departe. Ceea ce trebuie să facem noi, ca profesori de limba și literatura română: să le arătăm că aceste cărți, că această lume în care îi invităm este lumea din care ei vin. Intrând în această lume ficțională, vor înțelege și lumea din care provin, lumea în care trebuie să se descurce. Și vom reuși, sunt convins, atât timp cât nu vom avea în vedere Bacalaureatul, nu vom avea în vedere acele subiecte de la Bacalaureat decât în clasa a XII-a, când pregătim, cum o fac toți profesorii, subiectele propriu-zise.”
Nu în ultimul rând, profesorul a explicat că, ”adoptând un alt mod de a ne apropia de literatură”, și rezultatele la Bacalaureat vor fi mai bune. ”Da, e adevărat luptăm cu părinții, luptăm cu această prejudecată că trebuie să facem subiecte de BAC, dar dacă rezistăm acestei prejudecăți, eu cred că și noi, și elevii, și orele noastre vor avea de câștigat. Problema este a părinților, în primul rând, care ar putea să spună: de ce la clasa cutare se dictează comentarii, se fac subiecte de BAC, iar la clasa cealaltă se discută opere. Se întâmplă asta, cunosc…
Cum spuneam și adineauri: un profesor care dictează comentarii ar trebui să își dea demisia a doua zi. Dacă un director ar ști că un profesor dictează comentarii, cred că ar trebui să ia imediat măsuri, pentru că este un atentat la modul de a gândi al unui elev. De fapt, renunțăm la ce are elevul cel mai bun în el, acea bucurie de a problematiza, de a discuta”, a mai spus profesorul din Iași.
La dezbaterea ”Cronica Bacalaureat 2024” au mai participat Delia Humelnicu, profesoară de geografie şi directoarea Liceului Teoretic „Emil Racoviţă” din Galaţi, Laura Felea, profesoară MERITO 2022 de istorie la Liceul Tehnologic „Henri Coandă” şi directoarea Palatului Copiilor Tulcea, Tatiana Cauni, profesoară MERITO 2019 de limba şi literatura română la Liceul Teoretic „Emil Racoviţă” din Baia Mare, Cătălin Ciupală, profesor MERITO 2020 de matematică la Colegiul Naţional „Andrei Şaguna” din Braşov, Sorin Haiduc, profesor de matematică şi director MERITO 2022 al Colegiului Naţional Pedagogic „Preparandia – Dimitrie Ţichindeal” din Arad și Sorin Langu, profesor de istorie la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri” din Galați.
Citește și:
- Rezultatele la BAC 2024, după contestații, au fost publicate. Rata finală de promovare: 78,2%. Au fost depuse peste 51.000 de contestații
- Profesorii Merito cer mai multă claritate în baremele de la BAC și o pregătire serioasă a corectorilor: ”Unii colegi s-au cramponat strict de baremul dat de minister”
- Elevi de clasa a XII-a, nemulțumiți de corectarea digitalizată de la simulare. Profesorul Sorin Haiduc: A fost șocant să vadă diferențe de 3 puncte între corectori
