Legile educației, în varianta prezentată în ședința de Guvern. Proiectele au fost publicate de Ministerul Educației

Ministerul Educației a publicat, pe site-ul instituției, proiectele legilor educației, în varianta care a fost prezentată în ședința de Guvern din data de 9 martie 2023. Proiectul legii învățământului preuniversitar păstrează posibilitatea organizării examenului de admitere la liceu, cu două probe, pentru maximum 60% din locuri și formula examenului de Bacalaureat, așa cum a fost prezentată pe 27 februarie.

După prezentarea în Guvern, cele două proiecte de lege intră în procesul de avizare interministerială, acestea urmând să fie aprobate  de Executiv cel mai târziu în data de 23 martie şi transmise ulterior spre dezbatere şi adoptare în Parlament.

Cele două proiecte de lege, publicate de Ministerul Educației – varianta prezentată în Guvern:

• Legea Învățământului Preuniversitar
• Legea Învățământului Superior

Ce prevede proiectul legii învățământului preuniversitar în ceea ce privește Evaluarea Națională, admiterea la liceu și examenul de Bacalaureat:

Evaluarea Națională și admiterea la liceu

• După absolvirea învățământului gimnazial, elevii susțin evaluarea națională, obligatorie. Evaluarea națională a absolvenților clasei a VIII-a constă în probe la disciplinele limba și literatura română, matematică, respectiv limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile gimnaziale într-o limbă a minorităților naționale, fiind organizată conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.
• Unitățile de învățământ liceal pot organiza concurs de admitere în clasa a IX-a, pentru anumite specializări sau pentru toate specializările, pentru maximum 60% din numărul de locuriatribuite prin planul de școlarizare, raportat la numărul de formațiuni de studiu după susținerea de către elevi a evaluării naționale.
• Minimum 10% dintre locuri sunt ocupate fără concurs, pe baza rezultatelor obținute la evaluarea națională și conform opțiunilor exprimate, prin repartiție computerizată, de către elevi cu dizabilități și/sau CES, și de către elevi de etnie romă.
• Locurile rămase neocupate după organizarea concursului și repartizarea în urma acestuia se atribuie pe baza rezultatelor obținute la evaluarea națională, conform opțiunilor exprimate, prin repartiție computerizată.
• În situația în care la concursul de admitere, pentru fiecare specializare, se înscrie un număr de elevi mai mic decât numărul locurilor scoase la concurs, unitatea respectivă nu are dreptul de a organiza concurs de admitere pentru specializarea respectivă în anul școlar următor.
• Data desfășurării concursului de admitere se stabilește prin ordinul ministrului educației privind aprobarea calendarului de desfășurare a probelor evaluării naționale, a repartizării și admiterii în învățământul liceal și se face publică la începutul fiecărui an școlar.
• Organizarea concursului și criteriile de admitere se stabilesc prin hotărârea consiliului de administrație al unității de învățământ, care se publică pe site-ul acesteia, la începutul fiecărui an școlar. Concursul de admitere constă în administrarea a două probe, stabilite la nivelul unității de învățământ, care vizează discipline aferente profilului/specializării.
• Probele pentru concursul de admitere sunt standardizate și unice la nivel național, fiind elaborate sub coordonarea Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, pe baza programei școlare, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.
• Pot participa la concursul de admitere elevii care au obținut cel puțin nota 5 (cinci) la fiecare probă a evaluării naționale. Candidații sunt admiși în ordinea descrescătoare a mediei de admitere, în limita locurilor disponibile, cu condiția promovării fiecărei probe cu minimum nota 5 (cinci). Elevii care nu au fost admiși la concursul de admitere participă la repartiția computerizată.
• Unitățile de învățământ organizează, pentru filiera vocațională, anterior susținerii evaluării naționale, probe de aptitudini specifice pentru admitere. Unitățile de învățământ din cadrul învățământului liceal tehnologic și tehnologic dual stabilesc condițiile de acces în colaborare cu operatorii economici parteneri. Unitățile de învățământ au obligația de a publica pe site-ul lor disciplina sau disciplinele la care se susțin probele de aptitudini, programele și procedurile de organizare a acestora, pentru fiecare generație, până cel mai târziu la începutul clasei a VIII-a. Probele suplimentare de admitere se susțin la cel mult două discipline.
• Metodologia-cadru de organizare și desfășurare a repartizării și admiterii în învățământul liceal este aprobată prin ordin al ministrului educației. Calendarul de desfășurare a repartizării și admiterii în învățământul liceal se publică, pentru fiecare generație, cel mai târziu la începutul anului școlar.
• Admiterea la liceu și evaluarea națională organizată la finalul clasei a VIII-a se va desfășura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generația de elevi care începe clasa a V-a în anul școlar 2023-2024.

Examenul național de Bacalaureat

• Examenul național de bacalaureat constă în susținerea următoarelor probe:

• • a) proba A01 – probă orală de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română, probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările/calificările – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare;
  • b) proba A02 – probă orală de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare;
  • c) proba A1 – probă scrisă la Limba și literatura română – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările/calificările, cu excepția elevilor de la profilul umanist, specializarea filologie și pentru elevii care au studiat disciplina Limba și literatura română pentru școli și secții cu predare în limba maternă, cu programă specială – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare;
  • d) proba A2 – probă scrisă la Limba și literatura română pentru elevii de la profilul umanist, specializarea filologie – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare, cu excepția elevilor care au studiat disciplina Limba și literatura română pentru școli și secții cu predare în limba maternă, cu programă specială;
  • e) proba A3 – probă scrisă la Limba și literatura română pentru elevii care au studiat disciplina Limba și literatura română pentru școli și secții cu predare în limba maternă, cu programă specială;
  • f) proba B – două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională, în acord cu descriptorii elaborați pe baza programelor școlare. Rezultatul evaluării se exprimă prin niveluri de competență corespunzătoare celor din Cadrul european comun de referință pentru limbi străine. Pentru prima limbă străină nivelul de competență vizat este echivalent nivelului B2 din Cadrul european comun de referință pentru limbi străine; pentru a doua limbă străină, nivelul de competență vizat este echivalent nivelului B1, respectiv A2, în funcție de tipul de probă, la alegerea candidatului. Examenele cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine pot fi echivalate conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației. Prin excepție, elevii din învățământul în limba unei minorități naționale care studiază doar o singură limbă de circulație internațională susțin proba doar din această limbă;
  • g) proba C – proba de evaluare a competențelor digitale, în acord cu descriptorii elaborați pe baza programelor școlare. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelurile de competență în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Examenele cu recunoaștere europeană pentru certificarea competențelor digitale pot fi echivalate conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației;
  • h) proba D – probă scrisă la Limba și literatura maternă – probă comună pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale de la toate filierele, profilurile și specializările – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare;
  • i) proba E – două probe scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializării, pe baza standardelor naționale de evaluare;
  • j) Proba F – probă scrisă, obligatorie, pentru evaluarea competențelor de bază, complementare profilului/probelor scrise E.

• Proba E – probe scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializării sunt desfășurate după cum urmează:

• • a) pentru profilul real, specializarea matematică-informatică, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie, la Matematică și o probă, la o disciplină relevantă pentru profilul real la alegere între: Informatică, Fizică, Chimie, Biologie;
  • b) pentru profilul real, specializarea științele-naturii, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la Fizică/Chimie/Biologie și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul real la alegere între: Fizică, Chimie, Biologie, Matematică sau Informatică, alta decât cea la care a susținut proba obligatorie;
  • c) pentru profilul umanist, specializarea științe sociale, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la istorie și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între Geografie și științe socio-umane: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie;
  • d) pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică două probe scrise, dintre care o probă obligatorie, la limba și literatura unei limbi de circulație internațională și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între: Istorie, Geografie sau științe socio-umane: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie;
  • e) pentru filiera tehnologică, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire și o probă, la alegere, dintre disciplinele relevante pentru profilul real;
  • f) pentru filiera vocațională, două probe, dintre care, una obligatorie dintre disciplinele de specialitate și alta, la alegere, dintre disciplinele relevante pentru profilul predominant al specializării.

•  Proba F va viza competențele de bază, după cum urmează:

• • a) pentru profilul umanist, filiera teoretică, proba scrisă pentru evaluarea competențelor de bază la alegere între: matematică, fizică, chimie, biologie;
  • b) pentru profilul real, filiera teoretică, probă scrisă pentru evaluarea competențelor de bază, la alegere, la una dintre disciplinele socio-umane studiate;
  • c) pentru filierele tehnologică și vocațională, probă scrisă pentru evaluarea competențelor prevăzute la litera a) sau b), complementar disciplinelor alese la proba E.

•  Examenul național de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenții învățământului liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

• • a) au susținut proba A01, A02, respectiv F și au obținut calificativul admis;
  • b) au susținut probele B și C și au obținut la proba B cel puțin echivalentul nivelului B1, respectiv A2, în funcție de tipul de probă susținut, iar la proba C au obținut cel puțin nivelul „mediu”;
  • c) au susținut, după caz, proba A1, A2 sau A3 și au obținut cel puțin nota 5 (cinci);
  • d) au susținut, după caz, proba D și au obținut cel puțin nota 5 (cinci);
  • e) au susținut proba E și au obținut cel puțin nota 5 (cinci) la fiecare dintre cele două discipline;
  • f) au obținut media aritmetică, calculată cu două zecimale exacte, a notelor obținute la A1, A2, A3, D și E, cel puțin egală cu 6.

• Probele B, C și F se organizează și se desfășoară la nivelul unității de învățământ, în timpul anului școlar, în condițiile stabilite prin metodologie specifică aprobată prin
  ordin al ministrului educației.
• Examenul de bacalaureat se va desfășura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generația de elevi care începe clasa a IX-a în anul școlar 2024–2025.

Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a declarat, joi, că proiectul legii învăţământului preuniversitar, prezentat în Guvern, păstrează admiterea la liceu în varianta prezentată pe 27 februarie. Ministrul a precizat că, în urma observațiilor făcute până pe 7 martie, în proiect au fost aduse câteva ”clarificări legislative”. Detalii aici.

Citește și:

• Șase scenarii pentru admiterea la liceu: avantaje și dezavantaje/ Modelul propus în proiectul legii educației – analiză Coaliția pentru Educație
• Legile educaţiei, aprobate în Guvern până pe 23 martie. Cele două proiecte intră în avizare ministerială
• Manifest lansat de șase organizații: „Ni s-a prezentat o lege a educației preuniversitare anostă, mediocră și care în realitate nu reformează”
• Noul Bacalaureat. În ce va consta proba la matematică pentru elevii de la uman. Ligia Deca: ”Să calculeze un TVA, de exemplu, dintr-un preţ”
• Examenul de admitere la liceu. Ministrul Educației: ”Vom avea o pilotare a acestui examen de admitere înainte ca el să intre în vigoare”
• Concursul de admitere la liceu: Prima generație care ar da acest examen este cea care începe clasa a V-a în anul școlar 2023-2024 – proiect de lege
• Noile legi ale educației, prezentate oficial: Liceele pot organiza concurs de admitere pentru 60% din locuri la profilurile unde ”există concurență dovedită în ultimii ani”
• World Vision România: Concursul pentru admitere la liceu creează inechitate în rândul copiilor şi arată neîncredere în Evaluarea Naţională
• Probele noului examen de Bacalaureat. Acesta ar urma să fie susținut pentru prima dată în 2028 – proiect de lege
• Noul Bacalaureat va avea „o probă complementară, de competențe de bază”, a anunțat Ligia Deca. Notarea se va face pe sistem „admis/respins”
• Șase asociații ale elevilor acuză, într-o scrisoare deschisă, „cenzura” Ministerului Educației și cer să fie recunoscute prin noua lege
• Consiliul Naţional al Elevilor şi Federaţia Naţională a Părinţilor solicită eliminarea examenului de admitere la liceu din proiectul legii educației