Proiectele legilor educației vor fi modificate. Ligia Deca: Schimbările care țin de admiterea la liceu să înceapă cu cei care intră în clasa a V-a după intrarea în vigoare a legii

Proiectele legilor educației vor fi schimbate, iar prevederi precum introducerea examenului de admitere la colegii și noul tip de Bacalaureat vor fi discutate cu specialiști pentru a veni ”cu o formulă care răspunde îngrijorărilor exprimate atât în feedback-ul primit oficial, cât și în discuțiile din spațiul public”, a anunțat, joi, ministrul Educației, Ligia Deca. Examenul separat de admitere la liceu este în continuare ”luat în calcul”, a precizat ministrul, dar ”forma finală este în discuție”. În plus, a mai spus Ligia Deca, schimbările care țin de admiterea la liceu, dar și de examenul de Bacalaureat se vor aplica pentru generațiile care intră în clasa a V-a și, respectiv, în clasa a IX-a după intrarea în vigoare a noii legi.

”De exemplu, schimbări care țin de Evaluarea Națională sau admiterea la liceu să înceapă cu cei care intră în clasa a V-a după intrarea în vigoare a legii, schimbări care țin de examenul de Bacalaureat să poată intra în vigoare numai pentru cei care intră în clasa a IX-a. Cred că atunci când un copil intră într-o etapă educațională trebuie să știe cum o va finaliza”, a spus Ligia Deca, într-o conferință de presă.

Noul ministru al Educației a explicat că dacă proiectele vor fi adoptate în 2023, atunci noul examen de la finalul clasei a VIII-a și de admitere la liceu vor fi susținute de elevii care încep clasa a V-a în anul școlar 2023-2024. Astfel, elevii care sunt acum în clasa a VII-a ar urma să nu mai fie vizați de această măsură, așa cum anunța fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, care spunea că examenul de admitere la colegii va fi introdus din anul școlar 2023-2024.

”Vom vorbi de măsuri aplicabile pentru cei care intră la începutul ciclului respectiv în anul școlar ce începe după adoptarea legii educației. Vrem și ne trebuie un timp de tranziție. De exemplu, dacă legea educației va fi adoptată de Parlament până la finele acestui an, cei care vor intra în clasa a V-a în anul școlar 2023-2024 vor da examenele de admitere sau Evaluarea Națională pe noul sistem. Cu ei se va începe. La fel, cei care intră în clasa a IX-a în anul școlar 2023-2024 vor da Bacalaureatul în forma propusă de noua lege. Asta pentru a avea timp de acomodare în sistem, pentru a avea timp de formare a cadrelor didactice, pentru a da timp pentru a schimba programele și curriculumul și, mai ales, pentru a exista  un orizont corect de așteptare al copilului. Nu dorim să creăm panică în sistem și poate că vom avea timp în această perioadă să și pilotăm din aceste soluții pentru a învăța lecțiile care trebuiesc învățate”, a explicat Ligia Deca.

Ministrul Educației, Ligia Deca, a susținut, joi, o conferință de presă în care a prezentat prioritățile mandatului de ministru. Principalele declarații:

• O prioritate a mandatului meu este finalizarea proiectelor legilor educației. A existat un proces de dezbatere publică care s-a încheiat, în acest proces am primit peste 9.000 de amendamente pe care le citim, le analizăm și le acordăm importanța cuvenită. Încercăm să finalizăm în termenul stabilit și pentru aceasta am început discuții cu specialiști în zonele care mai sunt încă în lucru și care au suscitat interes public.
• Vom armoniza actele normative cu recomandările care susțin calitatea, echitatea, integritatea și aș sublinia predictibilitatea în sistemul românesc de educație.
• O adevărată reformă a sistemului educațional din România ar trebui să înceapă cu un lucru esențial: bucuria elevului și a studentului de a merge la școală. Ne dorim să urmărim interesele elevilor, motivându-i și oferindu-le un mediu stimulativ care să îi ajute să își îndeplinească potențialul și care să încurajeze performanța.
• Am avut deja săptămâna aceasta consultări cu reprezentanții elevilor. Cu toții își doresc mai multă flexibilitate, dar și mai multă implicare în propriul parcurs de învățare. Tocmai de aceea luăm în calcul ca ceea ce acum numim curriculum la decizia școlii să devină curriculum la decizia elevilor din oferta școlii. Acesta se va constitui atât din pachete de discipline opționale ofertate la nivel național, regional și local, cât și din discipline opționale ofertate la nivelul unității de învățământ.
• Analizăm și ideea de a utiliza mijloacele digitale, acolo unde este posibil pentru a nu pierde ceea ce am câștigat în timpul pandemiei, creând discipline opționale cu o componentă de predare și de învățare online.
• O a doua prioritate a mandatului meu este îndeplinirea ţintelor şi jaloanelor din PNRR. (…) O a treia prioritate a mandatului meu este asigurarea predictibilităţii şi cred că am auzit cu toţii această nesiguranţă pe care părinţii, elevii, studenţii, societatea în ansamblu pare că o are când vine vorba despre ce se va întâmpla mâine, ce se va întâmpla anul viitor. Ne dorim ca acest lucru să dispară. Ştiu că elevii, studenţii, părinţii şi profesorii aşteaptă răspunsuri clare cu privire la noile legi ale educaţiei şi că vor să existe acel timp de tranziţie rezonabil, timp în care să ne pregătim cu toţii de schimbările pe care atât specialiştii, cât şi societatea le văd necesare. Tocmai de aceea, voi păstra măsurile care au intrat în vigoare anul acesta, de exemplu organizarea modulară a anului şcolar şi vom analiza această formulă după un an de la implementare.
• (Dacă se vor păstra prevederile privind examenul de admitere la colegii și noul tip de Bacalaureat) Pe aceste puncte vom discuta cu specialiști care să ne dea un punct de vedere avizat și să încercăm să venim cu o formulă care răspunde îngrijorărilor exprimate atât în feedback-ul primit oficial, cât și în discuțiile din spațiul public.
• Mai concret, zona evaluărilor. Fie că vorbim despre evaluarea dintre gimnaziu și liceu, fie că vorbim despre Bacalaureat, vom consulta Facultățile de Științe ale Educației și vom solicita punctul lor de vedere și modalitatea în care soluțiile pe care le vom alege în noul pachet legislativ, vor fi adecvate pentru contextul românesc și pentru obiectivele pe care ni le propunem.
• De asemenea, pentru zona integrității, luând în calcul evoluțiile legislative, vom discuta cu specialiști în zona integrității, în drept constituțional și în drept administrativ pentru a găsi o soluție care să garanteze integritatea în viitor.
• Încercăm să finalizăm pachetul legislativ în termenul anunțat de către primul-ministru. (n.red. – sfârșitul lunii octombrie) (…) Prin sistemele de evaluare pe care le vom gândi ne dorim trecerea de la un sistem mai degrabă teoretic, axat pe înmagazinare de informație, la o aplicabilitate a teoriilor și a conceptelor în viața de zi cu zi.
• (Dacă personal susține examenul de admitere în colegii și noul tip de Bacalaureat propus în proiectul de lege) Pentru admiterea la liceu, ne dorim o soluție care să dea școlilor, liceelor unde există concurență și o autonomie în a selecta în funcție de profil, dar în același timp această soluție trebuie să țină cont și de îngrijorările legate de echitate. De aceea am spus că vom regândi soluțiile existente în proiecte, în consultare cu specialiștii. În ceea ce privește probele de Bacalaureat: vom reanaliza tot ce înseamnă constructul nou de Bacalaureat și vom vedea în ce măsură ideile inițiale pot fi susținute în funcție și de cum gândim reforma curriculară pentru liceu. Nu vă pot da la acest moment o părere personală pentru că eu cred că este important ca atunci când Ministerul Educației comunică să comunice consecvent, coerent și în așa fel încât să asigure predictibilitate. Vom anunța soluțiile atunci când ele vor fi agreate și le vom considera viabile și gata pentru a fi puse pe masa Guvernului.
• (Despre momentul în care ar trebui aplicate schimbările) Avem nevoie de schimbări, trebuie să le gândim, sigur trebuie să dăm timp pentru acomodare și de aceea aș vedea ca orice schimbare pentru etape educaționale diferite să înceapă cu clasa de intrare. De exemplu, schimbări care țin de Evaluarea Națională sau admiterea la liceu să înceapă cu cei care intră în clasa a V-a după intrarea în vigoare a legii, schimbări care țin de examenul de Bacalaureat să poată intra în vigoare numai pentru cei care intră în clasa a IX-a. Cred că atunci când un copil intră într-o etapă educațională trebuie să știe cum o va finaliza.
• (Dacă rămâne valabil anunțul privind introducerea examenului de admitere în colegii din anul 2023) Vom vorbi de măsuri aplicabile pentru cei care intră la începutul ciclului respectiv în anul școlar ce începe după adoptarea legii educației. Vrem și ne trebuie un timp de tranziție. De exemplu, dacă legea educației va fi adoptată de Parlament până la finele acestui an, cei care vor intra în clasa a V-a în anul școlar 2023-2024 vor da examenele de admitere sau Evaluarea Națională pe noul sistem. Cu ei se va începe. La fel, cei care intră în clasa a IX-a în anul școlar 2023-2024 vor da Bacalaureatul în forma propusă de noua lege. Asta pentru a avea timp de acomodare în sistem, pentru a avea timp de formare a cadrelor didactice, pentru a da timp pentru a schimba programele și curriculumul și, mai ales, pentru a exista un orizont corect de așteptare al copilului. Nu dorim să creăm panică în sistem și poate că vom avea timp în această perioadă să și pilotăm din aceste soluții pentru a învăța lecțiile care trebuiesc învățate.
• (Dacă este luată în continuare în calcul varianta admiterii separate la colegii) Este în continuare luată în calcul, dar așa cum spuneam, forma finală este în discuție. 
• Consider că zonele care au suscitat o amplă dezbatere publică sunt zone în care este nevoie de o dezbatere cu specialiștii. Vă asigur ca persoană care a auzit vocile care au stat la baza viziunii România Educată că voi face tot ceea ce ține de mine ca ele să fie reflectate în proiectele legislative.
• (Despre starea învățământului) Este o stare care are nevoie urgentă de sprijin și de intervenție în punctele în care avem dovezi că lucrurile nu merg așa cum ar trebui să meargă.
• (Întrebată ce practică ar dori să dispară din învățământul românesc) Aș dori să dispară practica sancționării greșelii. Cred că se poate învăța foarte mult dintr-o discuție sinceră vizavi de ce s-a greșit sau cum s-a ajuns la o greșeală și în acest mod am putea atât în parcursul de învățare al unui elev, cât și în modul în care funcționează școlile sau administrațiile județene sau centrale. Nu cred că trebuie să ne fie frică să spunem că am greșit atunci când am greșit și să învățăm lecțiile care se impun.
• (Despre școlile în care se învață în trei schimburi) Cred că trebuie să operaționalizăm prevederile legale pentru crearea unor consorții școlare, cu școli din vecinătate, în așa fel încât să nu mai avem școli care învață în trei schimburi.
• (Despre uniforma școlară) Uniforma școlară poate fi o opțiune câtă vreme ea nu devine instrument de excluziune. Nu cred că putem impune copiilor care au garantat dreptul la educație să cumpere o uniformă atunci când familiile lor nu și-o pot permite.

Citește și:

• Întâlnire ministrul Educației – reprezentanții elevilor: Propunerile elevilor „vor fi analizate în procesul de finalizare a noilor legi ale educației”
• Premierul Nicolae Ciucă vrea ca pachetul legilor Educaţiei să fie aprobat de Guvern până la sfârşitul lunii octombrie
• Ligia Deca, despre proiectele legilor educației: Voi armoniza actele normative cu recomandările care susțin calitatea, echitatea, integritatea