Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, consideră că proiectele legilor educației nu aduc vreo „perspectivă clară” de îmbunătăţire a sistemului, propunerile avansate aflându-se în acest moment într-o ”fundătură”.
„Din păcate, problemele acute nu s-au schimbat, chiar dacă ni se promit nişte legi noi ale educaţiei şi cercetării, aţi văzut în ce fundătură se află ele în acest moment, propunerile. Şi deci nu s-a rezolvat. Ele, aceste propuneri, nu aduc, după părerea mea, vreo perspectivă clară de îmbunătăţire”, a afirmat, miercuri, Ioan-Aurel Pop, în deschiderea unei sesiuni ştiinţifice dedicate Zilei Limbii Române, desfăşurată în Clubul Academicienilor, relatează Agerpres.
Pe de altă parte, preşedintele Academiei a deplâns studierea „cu program redus” a limbii şi literaturii în şcoala românească.
„Oricum, limba şi literatura română se studiază în România cu program redus cu un timp minim acordat gramaticii. Acum se aude că se va reintroduce în liceu ca şi cum ar fi o mare minune. E ca şi cum un copil, un adolescent de la 14 la 18 ani, nu mai trebuie să ştie gramatică. Că de ani de zile e aşa. De ani de zile. Trunchierea literaturii fără respectarea unui aspect elementar care este diacronia, literatura de dinainte de secolul XX devine în ochii unora minoră, iar succesiunea curentelor literare e declarată desuetă, depăşită. Concomitenţa distruge succesiunea. Un elev de clasa a XII-a, la o lecţie la care asistam, a zis foarte serios: ‘Mie nu-mi place Nicolae Filimon, mie îmi place Mircea Eliade!’. Şi l-am întrebat ‘Dumneata ştii că ăştia n-au fost contemporani?’ ‘Nu ştiu şi nu mă interesează!'”, a povestit Pop.
Comunicarea corectă în româneşte nu se mai face prin studiul operelor literare validate, a remarcat Ioan-Aurel Pop, arătând că acest lucru se realizează „prin texte de viaţă cotidiană”.
„Vă rog să luaţi subiectele la examenele de Bacalaureat, nu chiar de anul trecut, şi veţi vedea că e vorba de fragmente din regulamente, statute, legi, uneori chiar reportaje sportive şi, într-un an, a fost chiar un formular de cerere. Dar nu cumva să fie ceva din Creangă, Coşbuc sau Eminescu, că-i greu. E greu. Un inspector mi-a spus că Creangă trebuie rescris. Şi mi-am făcut cruce. După aceea am văzut că în Anglia Shakespeare e rescris, adică e tradus în engleza secolului al XXI-lea, nu mai apar arhaismele de acolo, ca să poată înţelege elevii să nu se chinuie prea tare”, a spus academicianul.
Preşedintele Academiei a deplâns şi „introducerea abuzivă în şcoală de noi discipline”, dar şi „nerespectarea regulilor ortografice obligatorii” în privinţa scrierii cu î din i, ca „o pată din vremea Sovietelor”.
„Eu ar trebui să fac pledoarie pentru orele de istorie. Şi fac. Dar orele de istorie sunt reduse de mult şi în unele clase nici nu se mai face deloc istorie pe motiv că trecutul e mort şi trebuie să-l lăsăm mort”, a mai spus Ioan-Aurel Pop.
