Elevii nu vor examen de admitere la colegiile naționale: Propunerea este ”inechitabilă și imposibil de acceptat” – raport Consiliul Național al Elevilor

0

Păstrarea Evaluării Naționale ca modalitate de înscriere la liceu și calibrarea subiectelor de examen astfel încât ”să se poată realiza o departajare clară între competențele de care dispun” absolvenții clasei a VIII-a se numără printre propunerile formulate de Consiliul Naţional al Elevilor (CNE) pentru modificarea proiectului legii învățământului preuniversitar, aflat în dezbatere publică. Reprezentanții elevilor se pronunță astfel împotriva introducerii examenului de admitere la colegiile naționale, calificând propunerea Ministerului Educației drept ”una inechitabilă și imposibil de acceptat”. În ceea ce privește structura noului Bacalaureat, elevii vor ca proba facultativă să devină obligatorie.

Consiliul Național al Elevilor a realizat un raport în care analizează conținutul proiectului legii învățământului preuniversitar și formulează mai multe propuneri de modificare, ce vor fi prezentate ministrului Educației în cadrul unei întâlniri ce va avea loc astăzi.

Printre amendamentele elevilor se numără și cele care vizează admiterea la liceu. Astfel, CNE nu este de acord cu propunerea de introducere a examenelor de „preadmitere” la colegiile naționale, spunând că o astfel de măsură este ”inechitabilă și imposibil de acceptat, având în vedere faptul că această schimbare nu face altceva decât să promoveze segregarea și eliminarea principiului egalității de șanse atunci când vine vorba despre înscrierea în învățământul liceal”.

”Este, în mod evident, că avantajați vor fi elevii care provin din mediul urban, care deja urmează cursurile unor astfel de unități de învățământ și care reușesc, prin resursele financiare de care dispun, să performeze pe plan școlar prin intermediul meditațiilor, care au devenit o adevărată industrie în educația românească. Pe parcursul învățământului obligatoriu, oricărui elev ar trebui să i se asigure, non-discriminatoriu și non-competetiv, premisele necesare pentru accesul la un act educațional calitativ.

Elevii reprezentanți consideră că excelența în educația românească ar trebui promovată în cu totul alte modalități, nicidecum prin segregarea elevilor și prin adoptarea unor măsuri menite să sprijine dezvoltarea elitelor, deschizând calea repartizării elevilor care nu reușesc să facă performanță în „restul” unităților de învățământ liceal”, se arată în raportul CNE.

În plus, elevii atrag atenția că ”majoritatea rezultatelor elevilor nu se datorează activității pe care cadrele didactice din respectiva școală o desfășoară, ci, mai de grabă, reprezintă rezultatul muncii „în particular”, prin intermediul meditațiilor, care ajung să se substituie activității de la clasă”.

”În acest sens, ne putem pune o întrebare legitimă referitoare la capacitatea acestor școli de a organiza clase de excelență, atât timp cât meritele pe care și le arogă în acest moment nu sunt, de fapt, datorate metodelor de predare-evaluare pe care le folosesc. Totodată, modelul propus de Ministerul Educației (organizarea concursului de admitere pentru maximum 90% din locuri) ar genera discrepanțe majore între activitățile pe care le desfășoară cele două tipuri de clase astfel generate – cele de excelență și cele „normale”, fiind astfel promovată evidențierea diferențelor de nivel dintre elevii aceleiași școli/ai diferitelor școli. Consecințele unor astfel de măsuri ajung să fie suportate, în final, tot de către elevi: măsura ar putea genera stres și stări de anxietate care le pot afecta grav starea de bine și sănătatea mintală”, se mai precizează în raport.

Ce propune Consiliul Național al Elevilor:

  • Păstrarea Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a ca modalitate de înscriere în învățământul liceal;
  • Calibrarea subiectelor de la Evaluarea Națională, astfel încât să se poată realiza o departajare clară între competențele de care dispun elevii, în baza unor standarde de evaluare bine definite;
  • Promovarea și susținerea activității centrelor județene de excelență, care ar trebui să beneficieze de resurse suplimentare (materiale, umane, financiare etc.), în așa fel încât să se poată desfășoara activități care promovează excelența în astfel de unități.
  • Implementarea obligatorie a centrelor județene de excelență/Centrul pentru Excelență al Municipiului București, a căror activitate să fie ghidată, din perspectivă implementării unor politici menite să asigure excelența, de către Centrul Național de Excelență, propus spre înființare în proiectul legislativ;
  • Oferirea posibilității pentru toate unitățile de învățământ liceal să aplice pentru statutul de unitate-pilot de excelență: ”Este știut faptul că există multe alte licee performante în țară, cu rezultate cel puțin comparabile, dacă nu chiar mai bune decât cele ale unor colegii naționale, dar care, din cauza faptului că nu îndeplinesc criterii referitoare la vechime, nu pot obține statutul de colegiunațional. Astfel, considerăm inoportună această viziune superficială, care în loc să promoveze excelență la toate nivelurile, nu face altceva decât să o restrângă în scopul îndeplinirii interesul unor grupuri restrânse”;
  • Oferirea posibilității pentru centrele de excelență de elaborare a unor programe de identificare a elevilor capabili de performanțe școlare înalte, care ulterior să beneficieze de acces la cursurile oferite de aceste instituții;
  • Introducerea posibilității de înscriere în clasa a IX-a, fără susținerea Evaluării Naționale și peste numărul maxim de elevi/clasă, pentru elevii care obțin performanțe înalte la olimpiadele naționale (locul I, II sau III). ”Actuala propunere legislativă restrânge acest drept doar pentru elevii care obțin locul I, însă nu ia în calcul faptul că, de cele mai multe ori, diferențele de punctaj dintre aceste prime trei locuri sunt infime, fapt pentru care nu ar putea reprezenta o departajare clară a olimpicilor, pe baza competențelor și cunoștințelor pe care le dețin.”

În ceea ce privește structura examenului de Bacalaureat, propusă de Ministerul Educației în proiectul de lege, Consiliul Național al Elevilor susține organizarea ”probei care evaluează competențele dobândite în toate domeniile atinse de trunchiul comun al planurilor-cadru”. Reprezentanții elevilor vor însă ca proba E, cea care evaluează competențele însușite de elev la disciplinele specifice profilului și specializării, să fie obligatorie, nu facultativă, ”deoarece, deși rolul liceului nu este să te specializeze complet într-un domeniu, ar trebui să sprijine elevii în a își însuși un set de competențe de nivel ridicat în domeniile specifice profilului pe care îl urmează, cu precădere în ciclul superior (clasele a XI-a și a XII-a)”.

Recomandările Consiliului Național al Elevilor în ceea ce privește noul BAC:

  • Asumarea, de către Ministerul Educației, a unui angajament ferm cu privire la măsurile subsecvente care trebuie adoptate pentru a asigura o implementare eficientă a unui nou tip de Bacalaureat: elaborarea unor planuri-cadru și a unor programe care să permită elevilor însușirea de competențe la nivel de bază pentru toate disciplinele din trunchiul comun, și a unor competențe avansate pentru disciplinele specifice profilului și specializării;
  • Transformarea probei E din structura propusă a Bacalaureatului în probă obligatorie;
  • Asigurarea unei formări continue pentru cadrele didactice, în așa fel încât trecerea de la un sistem de predare-evaluare axat pe cunoștințe la un sistem axat pe competențe să se facă fără niciun fel de problemă, în mod unitar, în fiecare sală de clasă.

DOCUMENT: Raportul integral, cu toate propunerile formulate de elevi, poate fi consultat AICI. CNE precizează că raportul va sta la baza unui set de amendamente ce vor fi înaintate pe cale oficială Ministerului Educației.

Citește și:

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.