Propunerile Ministerului Educației de organizare a unui nou tip de Bacalaureat începând din 2027 și a unui examen de admitere la colegiile naționale nu sunt agreate de părinți, conform unui sondaj online realizat recent. SparkNews.ro a contactat patru profesori de română și de matematică pentru a le afla punctul de vedere în legătură cu cele două propuneri. Toți patru resping ideea unui examen separat de admitere (unii dintre ei sunt profesori la colegii naționale), dar și cea a unui Bacalaureat din care dispare Limba și literatura română ca probă de sine stătătoare. Aceștia susțin fie structura actuală a examenului, fie o formă îmbunătățită.
Proiectul legii învățământului preuniversitar, aflat în consultare publică până pe 24 august, dă posibilitatea colegiilor naționale să organizeze, înainte de Evaluarea Națională, un concurs de admitere în clasa a IX-a, pentru maximum 90% din numărul de locuri. Restul locurilor ar urma să se ocupe prin repartiție computerizată, în urma susținerii Evaluării Naționale. (articolul 74)
În ceea ce privește Bacalaureatul, conform propunerii formulate de Ministerul Educației, absolvenții de liceu, indiferent de filieră/profil/specializare, vor susține o singură probă scrisă. Probele de examen ar fi următoarele: A – proba scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun: probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările, prin care se evaluează competențele generale formate pe parcursul ciclului liceal la limba și literatura română, matematică, științe, istoria și geografia României și Europei și științe socio-umane; B – două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională; C – proba de evaluare a competențelor digitale; D – probă scrisă la Limba și literatura maternă – probă comună pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale; E – probe scrise, facultative, specifice profilului sau specializării (nu condiționează promovarea examenului de bacalaureat). (articolele 75 și 76)
Am adresat profesorilor de română și matematică trei întrebări legate de aceste propuneri:
- Sunteți de acord cu noul tip de Bacalaureat propus de Ministerul Educației în care Limba și literatura română nu mai este probă de sine stătătoare/toți absolvenții de liceu vor susține o singură probă scrisă, comună, care include mai multe discipline, între care și Matematica?
- (Dacă nu sunteți de acord cu propunerea din proiectul de lege) Ce formulă de BAC ați susține: cea din prezent sau un alt model?
- Susțineți introducerea examenului de admitere la colegiile naționale? De ce da/de ce nu?
Adriana Bogatu, profesoară de limba și literatura română la Colegiul Național ”Nicolae Bălcescu” din Brăila
- Nu sunt de acord cu noul tip de bacalaureat propus de Ministerul Educației, care afectează profund statutul Limbii și literaturii române ca primă disciplină a școlii naționale. Este, așa cum au remarcat colegii din întreaga țară și după cum se precizează și în comunicatul ANPRO, o devalorizare a ”statutului disciplinei și o minimalizare a calităților ei formative”, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată în ”istoria de 160 de ani a sistemului național de învățământ.” (ANPRO, Comunicat de presă/ 2 august 2022)
- Susțin un bacalaureat diferențiat, dar oricare va fi formula acceptată, Limba și literatura română trebuie să rămână o probă distinctă, pentru că altfel statutul disciplinei și chiar identitatea națională vor fi grav afectate. Este o discriminare să propui ca ”limbile minoritare să aibă probă separată la examenele naționale, iar Limba și literatura română să nu aibă o probă distinctă”, așa cum se subliniază și în comunicatul de presă ANPRO.
- Deși predau de mai bine de 25 de ani la unul dintre colegiile centenare, nu susțin
introducerea examenului de admitere pentru că este o încălcare a egalității de șanse a
elevilor, iar subiectele trebuie să fie întocmite de o singură instituție specializată. Oricum, la colegiile centenare ajung dintotdeauna cei mai buni dintre elevi, iar admiterea separată n-ar face decât să genereze în societate controverse și suspiciuni de toate tipurile, ceea ce nu unește, ci, dimpotrivă, dezbină și mai mult lumea școlii.
Tatiana Cauni, profesoară de limba și literatura română la Liceul Teoretic „Emil Racoviță” din Baia Mare
- Nu, nu cred că noua formulă a Probei A de la Bacalaureat va aduce ceva bun pentru absolvenții de liceu. În nicio țară civilizată, limba maternă nu este adăugată „la pachet” într-o probă comună de cultură generală. Limba maternă nu este cultură generală, ci ar trebui să facă parte din ființa ta. Literatura ajută la dezvoltarea simțului estetic, la a vedea dincolo de cuvinte, la a simți și cu inima. Dacă ceva nu merge în proba actuală de bacalaureat la limba maternă (limba și literatura română – n.red.), nu elimini proba, ci mergi la structură, la planurile cadru și îi ajuți pe profesori prin formare continuă, prin cursuri de evaluare, să înțeleagă că această probă nu este despre ei, ci despre absolvenți. Diferențele mari de la evaluări nu le elimini prin introducerea testelor grilă, ci prin schimbarea de tipare mentale, de prejudecăți, etc.
- Mi-aș dori ca limba maternă (limba și literatura română – n.red.) să rămână probă individuală și să se lucreze cu profesorii acolo unde sunt probleme în evaluare. Știu că sunt profesori care dau șabloane elevilor în realizarea eseurilor și că în viziunea unor profesori un text argumentativ este bun doar dacă are formula de început „în opinia mea”, dar s-a ajuns aici pentru că s-a încurajat genul acesta de rezolvări, pentru că este o vânătoare de note, se publică liste cu „profesori de 10”, etc. Susținem dezvoltarea de competențe, uneori, doar că dă bine, dar știm cu toții că sunt profesori care se înfurie când nu sunt redate eseurile dictate de ei în caiete. Susțin o probă individuală din limba maternă cu o structură modificată care să valorifice elevul, să-l facă să gândească, să știe că trebuie să citească și cartea pentru a trece proba, nu doar să memoreze sau să intuiască un răspuns, să simtă că are nevoie să depună un minim de efort continuu pentru acest examen.
- Din păcate, în România totul pare suspect și nimic nu poate fi corect, așa am văzut în jurul nostru. Eu sunt o optimistă incurabilă, în ciuda a ceea ce văd în jur… însă o admitere doar la colegii pentru mine înseamnă copii meditați care vor beneficia de altă atenție din partea profesorilor și copii uitați de Dumnezeu, în cizme de cauciuc, pe ulițe îndepărtate de țară… unde nu ajunge un profesor calificat.
Cătălin Ciupală, profesor de matematică la Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov
1. Când am văzut structura aceasta de Bac, m-am gândit la pastilele de spălat vase, all in one. Acesta a fost primul meu gând. Eu am nu mari rezerve, sunt foarte îngrijorat de faptul că încă nu terminăm cu inovațiile în învățământ. Ca nație și ca oameni, noi ne credem foarte deștepți, înainte de a citi și a ne informa. Din câte am văzut, nicio țară nu dă un asemenea Bac. Spania se apropie puțin de Bac-ul acesta propus, în rest, în Europa, nu se dă un asemenea bacalaureat. Ideea de a da mai multe materii, de a evalua niște competențe este o idee foarte bună, dar modul în care se dorește a fi pusă în practică este greșit. În primul rând, faptul că nu se dă Limba și literatura română separat mă pune foarte mult pe gânduri, pentru că elevii nu își vor mai dezvolta competența aceasta de a comunica eficient și frumos. Este foarte important să comunici frumos, să știi să vorbești, să știi să argumentezi, să știi să comentezi, să știi să interpretezi un text literar. A interpreta un text literar înseamnă de fapt a privi frumosul.
Legat de faptul că Matematica nu mai are probă separată, mi-am adus aminte de o ”revoluție” la irlandezi. Am citit un articol acum vreo 10 ani despre compania Intel care a avut de ales între două țări în care să investească într-un centru de cercetare: România și Irlanda. După ce au studiat piața, compania a ajuns la concluzia că cel mai bine este să investească la Iași. Irlandezii au fost evident foarte supărați, au căzut pe gânduri și au descoperit în urma unor cercetări că, de fapt, deficiența lor mare era că populația nu are o deprindere logico-matematică destul de bună. În consecință, în al doilea an au schimbat curricula școlară și au introdus o matematică mai avansată. Noi, ca țară, am făcut până acum matematică la un nivel foarte acceptabil și acest lucru a făcut să ne dezvoltăm foarte bine în zona IT. Avem niște companii de top mondial, îmi vine acum în minte UiPath și Betefender. Ele au pornit de aici, au pornit cu oameni care au avut în spate și au cărat pe umerii lor destul de multă matematică.
Nu este bine să privim matematica prin formule, pentru că matematica nu reprezintă doar formule. Matematica este un mod de a gândi corect, este un mod de a gândi prin raționamente. Dacă nu îți formezi deprinderile acestea, când vei fi adult, vei fi manipulabil, nu vei putea lua decizii corecte, inclusiv din punct de vedere financiar, nu vei putea înțelege foarte bine cum funcționează anumite componente sau o anumită aparatură electronică, pur și simplu nu o să înțelegi foarte bine logica din jurul tău. Toate acestea vor avea foarte mult de suferit.
Eu cred că autoritățile privesc examenul de Bac doar ca o finalizare, ca o finalitate, dar el este mult mai mult decât atât și îngrijorarea mea este că nu își dau seama că este mult mai mult decât atât. Este un mod de a ”forța” elevul de a învăța mai mult, de a învăța pe parcurs. Dacă ai la matematică doar 5 itemi sau 6, toți obiectivi, va mai învăța copilul acela matematică 4 ani de zile? Dacă eu știu că la română o să am doar 5-6 itemi obiectivi și nu contează nota la română – zona de română nu va mai conta – voi mai învăța eu la română? Voi mai citi eu vreo carte? Practic, pur și simplu, examenul acesta final este o bătaie de joc la adresa elevilor în primul rând, pentru că ei vor avea de suferit, dar de fapt ei nu știu că vor avea de suferit, și o bătaie de joc la adresa muncii profesorilor. Sincer, nu cred că este o idee inspirată, cred că se va reveni.
Referitor la itemii obiectivi: acesta este de fapt un mod de a spune ”Măi, copii, vă dau niște subiecte ca să le poată face toată lumea”. Adică cele de la mate-info și cele de la tehnologic să fie același, să le poată face toată lumea. Cu alte cuvinte: Bacul va fi nesemnificativ, inclusiv din punctul de vedere al cunoștințelor minimale. Sunt total împotrivă să existe itemi obiectivi la nivel de Bacalaureat. Practic, toată populația școlară va trece Bac-ul și universitățile vor fi atât de încântate să aibă studenți, nu contează dacă sunt buni sau slabi, nu contează dacă sunt sau nu analfabeți, nu contează dacă îi duce capul, dacă vor avea deprinderi de bază. Vor avea studenți. Este raiul pe pământ al universităților românești, de proastă calitate. Sunt sigur că aceasta este miza. Universitățile particulare nu mai au studenți acum, nici măcar la universitățile de stat nu se ocupă toate locurile.
2. Aș îmbunătăți actuala formulă de Bacalaureat. Cred că cea mai bună structură ar fi cea cu patru probe: o probă la Română, o probă la Matematică pentru elevii de la Real și la Istorie (istoria românilor și istorie universală)/Geografie pentru cei de la Uman, o probă interdisciplinară la nivelul specializării – fizică, chimie, biologie sau informatică și fizică pentru Real, logică, argumentare, filosofie pentru Uman, cu itemi transdisciplinari – și încă o probă din profilul opus liceului. Noi avem o mare problemă în privința aceasta. De exemplu, elevii de la Real, în marea lor majoritate, ignoră materiile umaniste. Elevii de la Uman, în marea lor majoritate, ignoră materiile realiste. Ori o dezvoltare armonioasă a unui om înseamnă și profilul opus a ceea ce ai studiat.
Eu sunt foarte conștient că elevilor de la Real le trebuie Umanul și elevilor de la Uman le trebuie zonă realistă, zonă de logică, de dezvoltare științifică. Un pic, nu dificil. Eu nu vorbesc de dificultate, ci de cum trebuie să se dezvolte. Noi am mai avut acest tip de Bac în urmă cu vreo 10 ani, când se dădea examen cu profil opus liceului, apoi l-au ușurat. De ce? Pentru că trebuia să se alimenteze universitățile cu studenți. În plus, trebuie schimbată curricula. Nu este normal să nu introduci materii din zona științifică în curricula de Uman. Dezvoltarea armonioasă a unui om trebuie să țină cont de mult mai multe lucruri.
3. Sunt îngrijorat de propunere din mai multe motive. În primul rând, dacă pornim de la premisa că toată lumea este onestă și nu va vinde subiecte, nu va da subiecte, nu va sugera subiecte, deci pornind de la premisa onestității tuturor factorilor implicați, văd câteva pericole. Unul dintre ele este acela că profesorii nu știu să facă subiecte pentru că nu au de unde să știe să facă subiecte. Vă dau un exemplu. Sunt enunțuri de tipul următor: ”Aflați câte cărți a avut Gigel pe raft”. Formularea aceasta ”Aflați câte cărți” nu este o formulare tocmai în regulă pentru că eu pot să aflu de la colegul din față. Am îndeplinit cerința, am aflat, am copiat sau am rezolvat onest subiectul. Formularea aceasta poate fi de tipul următor: ”Determinați câte cărți a avut Gigel pe raft” sau, dacă vrei să ajuți copilul și să faci subiectul foarte moale, ”Arătați că Gigel a avut cinci cărți pe raft”. Sunt trei formulări dintre care două sunt corecte matematic, a treia nu. Mi-e teamă că profesorii nu vor ști să formuleze subiecte, mi-e teamă că profesorii nu vor ști să facă subiecte astfel încât să selecteze corect elevii.
Al doilea aspect, la colegiile naționale, la foarte multe dintre ele, se dă admitere în clasa a V-a. Ai zice că profesorii au experiență cu admiterea respectivă. Dar aici este o capcană. O parte dintre subiectele respective depășesc programa școlară. La Șaguna, de exemplu, există un învățător trimis de către inspectorat – noi nu știm cine este, aflăm în dimineața examenului – care este un fel de cap limpede și ne spune ce este și ce nu este din programă. Noi avem un filtru pentru că suntem conștienți că este posibil să greșim, dar câți vor face chestia aceasta? Va fi greu.
În ceea ce privește admiterea la liceu pe baza rezultatelor obținute la examenul de Evaluare Națională, trebuie remarcat că Evaluarea Națională, așa cum este ea formulată și în proiectul de lege și în legea actuală, este o evaluare de ieșire din sistem, nu are funcție de ierarhizare. De fapt, ea are funcție de ierarhizare, dar nu prin lege. De ce se dă ușor? Pentru că ei zic așa: noi evaluăm competențele și ce s-a învățat în gimnaziu. În consecință, nu faci subiecte care să ierarhizeze, chiar dacă, de fapt, ea are funcția aceea.
Aș susține ori să se facă o Evaluare Națională și apoi să se mai dea un alt subiect, făcut de specialiști sau la nivelul unui județ întreg, ori direct să fie Evaluare Națională cu funcție de ierarhizare. Dacă treci acest lucru în lege, 100% specialiștii din CNPEE vor face așa ceva, pentru că sunt buni. Cel puțin la matematică, eu îi cunosc, sunt foarte buni.
Aș susține așadar Evaluare Națională cu funcție de ierarhizare. Este total incorectă admiterea pe baza unui test făcut în interiorul școlii, este discriminatorie față de ceilalți. Când se dădea admitere la liceu cu ceva ani în umră, primul picat de la Șaguna, de exemplu, se ducea la cel mai slab liceu, pentru că nu mai prindea locuri. Tare mă tem că se va reveni la acest sistem. Nu-i bine. Apoi, dacă elevul intră la colegiu prin acel examen, el nu va mai da, conform legii, Evaluare Națională. Adică Evaluarea Națională nu mai este pentru toată lumea, ci doar pentru cei rămași. În plus, dacă școala X vrea să dea admitere doar la matematică, fără română, copilul acela nu va da practic Evaluare Națională la Română. Nu e absurd? Probabil că prin metodologie vor fi reglementate lucrurile acestea, dar nu este în regulă. Sunt evaluări diferite. Trebuie un examen național cu funcție de ierarhizare și cu 3 ore timp de rezolvare a subiectelor. Din punct de vedere psihologic, elevii pot fi concentrați timp de 3 ore la nivelul clasei a VIII-a. Dă-i timp, dă subiecte sub o altă formă… Soluții există. Sunt foarte simple și la îndemână.
Ovidiu Bădescu, profesor de matematică la Colegiul Național „Traian Lalescu” din Reșița
- Bacalaureatul schimbat, adică o singură probă din română, matematică, științe socio-umane, istorie, geografie, nu mi se pare potrivit. Chiar dacă va fi puțin din fiecare, disciplinele sunt foarte diversificate și multe. Eliminăm ceea ce spunem că facem, adică pregătire țintită, focalizată pe aptitudinile elevilor sau pe ceea ce vor să facă. Dacă ei vor să facă informatică, dau Bacul din opt materii. Pe urmă mai e și examenul de admitere la facultate. Cred că limba română ar trebui să rămână disciplină de sine stătătoare.
- Susțin BAC-ul în forma actuală dacă programele școlare rămân la fel. Dacă se vor adapta programele școlare la cerințele societății, dacă se va preda interdisciplinar, atunci e clar că și examenul de bacalaureat ar trebui să fie o evaluare de acest tip. Dacă ar fi să decid, aș studia întâi competențele necesare adultului secolului XXI: gândirea critică, creativitatea, capacitatea de a rezolva problemele complexe, educația financiară, spiritul de antreprenoriat, capacitatea de a colabora cu ceilalți colegi, inteligența emoțională, capacitatea de orientare socio-profesională, capacitatea de a negocia și a flexibilității cognitive. Apoi, m-aș gândi cum le pot atinge prin învățământul de stat, aș alcătui programe școlare adecvate, aș gândi modalități de facilitare a învățării sau a deprinderii acestor competențe, abia apoi m-aș gândi la modalitatea în care să evaluez la BAC. Indiferent de programele școlare și de conținuri, modalitatea în care facilităm învățarea e mai importantă decât conținuturile. Iar cel mai important lucru e că nu știu dacă aceste schimbări au fost cercetate științific, pilotate riguros, ajustate pentru a avea șanse să fie eficiente. De fapt…..ce ne dorim de la absolvenții învățământului de stat, cu ce vor fi ei mai buni, mai adaptabili societății? Vor avea o gândire critică mai dezvoltată? O creativitate sporită?
- Nu susțin introducerea examenului de admitere la colegiile naționale, deși predau la un asemenea colegiu național de peste 25 de ani. Motivele sunt diverse: a) Evaluarea Națională, dacă va avea și itemi care să facă diferența, va ierarhiza corect valorile; b) subiectele, în cazul în care vor fi făcute de colegii, vor da naștere la interpretări, deși eu cred în corectitudinea colegilor mei, iar dacă ar fi făcute de specialiști pe plan național, ar fi de fapt ca o altă evaluare națională, doar de un alt nivel. Am discutat cu părinții elevilor clasei a VII-a și spuneau că dacă va fi așa, nu vor avea nimic de pierdut, toți se vor înscrie și la evaluare la colegiul nostru; 3) emoțional, cei care nu intră la colegiile unde își doreau, sunt deja dărâmați și în această stare emoțională mai susțin încă un examen, cel de Evaluare Națională. Explicabil, ei vor obține rezultate mai slabe decât dacă ar fi dat direct Evaluarea Națională; 4) cu admitere pe bază de Evaluare Națională, elevii buni ajung la colegii în fiecare an, cu foarte mici excepții.
